Reforma care poate exclude presiunea politică asupra satelor

1
4781
SONY DSC

Una din ”realizările” regimului lui Plahotniuc este subordonarea aproape în întregime a autorităților locale. Circa 80% din cele peste 900 de autorități locale din Republica Moldova au ajuns să fie subordonate regimului. 

Cum s-a ajuns aici și cum poate fi evitată o evoluție similară în viitor?

Cu toții știm că, practic, în fiecare raion există o clientelă care a slujit mai toate guvernele de până acum, de la independență încoace. Având la îndemână mai multe instrumente de influență administrativă asupra electoratului, așa numita elită raională putea să-și vândă avantajos acest ”capital” oricărei guvernări, indiferent de culoare acesteia.

Așa se face că aceleași persoane au fost și frontiști, și agrarieni, și comuniști, și filateliști, și plahotniuciști în ultimă instanță. Cu siguranță, cu o astfel de ”elită” atât de ”principială” nu mai ieși din mlaștină niciodată iar oamenii din provincie au impresia foarte clară că nimic nu se schimbă. Și cum să se schimbe dacă șefii rămân aceeași și fură la fel de bine indiferent de culoarea guvernului?

O reformă administrativ-teritorială ar demantela structurile prin care această clientelă își exercită influența și i-ar priva de acest capital, pe care îl vând guvernelor de la centru.

Desigur, rămâne riscul că o astfel de clientelă să apară și la nivel local, în comunele nou formate, care se presupune că vor avea după reforma administrativ-teritorială circa 12-15 mii de locuitori. Iar pentru ca istoria să nu se repete este necesară și descentralizarea financiară. O comună de 15 mii de oameni este deja un subiect destul de solid care poate să-și permită mai multă independență economică, să atragă investiții, să implementeze programe etc.

Și în momentul când aceste comune își vor asigura o oarecare independență financiară,  vor câștiga mai mulți bani și vor depinde mai puțin de bugetul central, guvernele, indiferent de cât de autoritare n-ar fi, nu vor mai avea pârghii suficiente pentru a ține primarii în subordine.

La rândul lor, primarii vor fi mult mai motivați să dezvolte economia locală, care se va răsfrânge asupra bunăstării oamenilor și, într-un final, asupra ratingului lor politic.

Într-o comunitate mică, unde lucrurile se văd mult mai clar decât la nivel raional sau național, oamenii vor ști cine și cât costă.

Activitatea primarilor va fi apreciată în funcție de capacitățile acestora, de rezultatele obținute grație calităților proprii și nu în funcție de servilismul față de partidul de guvernare.

Ion Chișlea