Acasă Blog Pagina 28

Economica.md organizează concurs pentru poziția de reporter

De către
Economica
-
0

Economica.md este un proiect jurnalistic inițiat de Business Consulting Institute  care își propune să ofere publicului larg informațiile importante din domeniile economie și business într-o formă accesibilă și pe înțelesul tuturor.  În acest context, anunțăm un  concurs pentru poziția de reporter

CERINȚELE POSTULUI:
– Sudii superioare, preferabil în Jurnalism, Economie; 
–  Vorbire și scriere fluentă a limbii române și ruse. Cunoaşterea limbii engleze sau a altor limbi de circulaţie  internaţională constituie un avantaj;
– Cunoștințe informatice (Excel, Word, platforme online, social media, etc);
– Sociabil, capabil de a stabili ușor contacte sociale;
– Capacitatea de a prioritiza sarcinile și responsabilitățile;
– Rezistență la stres, capacitate de a lucra cu termene scurte;

EXPERIENȚĂ:
–  Sunt admiși candidații fără experiență, dornici de a se specializa în jurnalism economic

AVANTAJE:
– Oferim oportunitatea de specializare într-una din cele mai prestigioase ramuri ale ziaristicii – jurnalismul economic;
– Oportunitatea de a învăța cum să interpretezi procesele economice și financiare și să le redai pe înțelesul publicului larg;
– Oportunitatea de a participa la workshop-uri profesionale și la conferințe;

DOSARUL:
– CV actualizat format Europass;
Vă rugăm să expediați CV-ul la adresa de e-mail: ichislea@gmail.com cu titlul: „Reporter”.

ANGAJARE: candidații selectați urmează să parcurgă o perioadă de stagiere de trei luni în care vor învăța bazele jurnalismului economic. Ulterior, în baza abilităților obținuite, vor fi angajați.

DEADLINE: 4 August 2019, ora 23:59.

Guvernul înăsprește politica fiscală, închide portițele pentru evaziune și speră la creșterea responsabilității civice a businessului

De către
Economica
-
1

După ce va termina cu Duty Free-urile, care sunt un paravan pentru contrabandă, Guvernul urmează să renunțe la tichetele de masă, va readuce TVA pentru sectorul HORECA la 20% dar va întreprinde și alte măsuri de înăsprire a politicii fiscale. În schimb, impozitul pe venit rămâne a fi la nivelul de 12% pentru toate categoriile de contribuabili iar programul Drumuri Bune II nu va fi sistat, fiind schimbate doar  principiile de selectare a localităților beneficiare.

Ministrul Finanțelor, Natalia Gavriliță a susținut  marți o conferință de presă, în care   a prezentat rectificările la bugetul de stat pentru anul în curs și principalele direcții ale politicii fiscale pentru anul viitor.

Relațiile cu partenerii externi, restabilite în regim de urgență

Gavriliță a amintit cum legea salarizării, adoptată în grabă anul trecut, adoptată fără date exacte referitoare la angajații din sectorul bugetar, va costa bugetul cu peste un miliard de lei mai mult decât a fost planificat. De unde se vor găsi bani pentru a astupa această gaură?

”Pentru ca să putem plăti salariile și pensiile și cheltuielile sociale la timp și integral după cum am promis, m-am concentrat în această primă perioadă pe deblocarea asistenței externe, a relațiilor cu partenerii externi, am ajuns la un acord cu Fondul Monetar Internațional ca o precondiție pentru ca să primim acele resurse planificate pentru venituri la Bugetul Public Național.

Doamna ministru a spus însă, că pentru a asigura stabilitatea acestor plăți și ale altor cheltuieli bugetare prioritare vor trebui întreprinse   unele măsuri fiscale.

Impozitul pe venit rămâne la 12%, Drumuri Bune va continua iar subvențiile pentru agricultură vor fi alocate puțin altfel

Printre aceste măsuri nu se  regăsește și sporirea impozitului pe venit, stabilit anul trecut la nivelul de 12% pentru toți contribuabilii, indiferent de venit.

Veniturile BPN vor fi de 63,53 mld lei iar cheltuielile – de 69,458 mld lei. Printre cheltuielile prioritare, în afară de cele legate de salarizare, se vor regăsi și cele legate de îmbunătățirea sectorului de drumuri, renumitul ”Drumuri Bune II” care va primi cu 220 milioane de lei mai mult, ajungând astfel la 1,12 miliarde de lei. Se va schimba, însă, criteriile de alocare a acestor bani. ”Dacă anterior drumurile locale erau reparate din aceste mijloace în funcție de loialitatea primarilor față de guvernare, acum vom aplica alte criterii de selectare, ținând cont și de numărul celor ce vor beneficia de aceste drumuri”, a spus dna ministru.

Și Ministerul Agriculturii va beneficia de o alocare suplimentară de 97 milioane de lei dintre care 50 de milioane vor ajunge în Fondul de subvenționare a agriculturii. Subvențiile pentru agricultură se vor ridica la un nou nivel record de 950 de milioane de lei. Gavriliță spune că va fi modificat și regulamentul de acordare a subvențiilor astfel încât de acestea să beneficieze un număr cât mai mare de fermieri și nu doar marii producători agricoli.

Înăsprire a politicii fiscale, coordonată cu FMI

 Doamna ministru a prezentat și unele prevederi ale politicii fiscale pentru anul 2020, coordonate cu Fondul Monetar Internațional.

Începând cu 1 ianuarie, 2020 vor fi anulate scutirile pentru jocurile de noroc și pentru parteneriatele public-private, vor fi anulate tichetele de masă, va fi eliminată cota redusă de 10% la TVA pentru sectorul HORECA (Hotele-Restaurante-Catering), vor crește accizele la produsele de tutun, vor fi eliminate scutirile de impozite la produsele petroliere comercializate în zonele de control vamal.

Totodată, vor fi limitate vânzările neimpozabile în regim duty-free. Ppotrivit unui proiect de lege aprobat în prima lectură de Parlament, astfel de facilități vor fi aplicate doar pentru persoanele ce pleacă din țară pe cale maritimă sau aeriană. 

„Vom elimina unele consecințe ale amnistiei fiscale, în special în administrarea fiscală, cum ar fi interzicerea controalelor fiscale pentru perioada înainte de 1 ianuarie 2018. Această interdicție va fi ridicată”, a afirmat Gavrilița.

Ministrul a mai anunțat majorarea taxelor pentru poluarea de mediu, inclusiv creșterea cu 50 la sută a taxei la plastic.

O altă acțiune prevede că persoanele care au un venit lunar de 20 mii de lei nu vor mai beneficia de scutire personală.

”E timpul să conștientizăm importanța achitării impozitelor și taxelor”

Natalia Gavriliță consideră că, în pofida înăspririi politicii fiscale, inclusiv cea din sectorul  HORECA, evaziunea fiscală va putea fi ținută în frâu.

Ea spune că anume problemele care au existat în sector, în speță evaziunea fiscală, au stat la baza unor reduceri de taxe, inclusiv în sectorul HORECA însă trebuie să înțelegem că evaziunea fiscală este o infracțiune cu care trebuie să luptăm și în toate statele Serviciul Fiscal este un serviciu puternic  care asigură generarea veniturilor la buget. ”Trebuie să înțelegem foarte bine că din impozitele plătite se creează spațiul fiscal ca să ne putem permite plata salariilor, pensiilor, plăților sociale dar și investiții în infrastructură, care sunt absolut necesare pentru dezvoltarea țării”.

”Sunt gata să discut cu mediul de afaceri și o voi face în următoarele câteva luni înainte ca să adoptăm bugetul pentru anul 2020 pentru a înțelege unde sunt problemele care duc la o relație mai dificilă între Serviciul Fiscal și mediul de afaceri. Dar mediul de afaceri trebuie să înțeleagă  că plata impozitelor este o datorie care trebuie îndeplinită. Dacă ne uităm la amnistiile fiscale, la anumite scutiri, putem să vedem că, de fapt, acestea nu duc la o creștere prea mare a veniturilor. Din contră, o administrare fiscală mai eficientă conduce la sporirea acestor venituri. Și dacă agenții economici vor putea face evaziune fiscală, ei o vor face, indiferent de mărimea taxelor”, spune ministrul.

”Este timpul să avem o relație profesionistă, demnă între autorități și business bazată pe respectarea unor reguli predictibile între agentul economic și serviciul fiscal”, a conchis Natalia Gavriliță.

Sugestiile unui economist notoriu: cum reducem prăpastia dintre bogați și săraci

De către
Economica
-
0

La baza activităților Guvernului Republicii Moldova, necesită a fi puse interesele populației. Guvernul trebuie să dispună, cu parafă „SECRET COMERCIAL”, prețul de cost al mărfurilor, venitul disponibil în profilul companiilor, a producătorilor autohtoni, în profilul importatorilor, exportatorilor, să cunoască nivelul de exploatare a angajaților. Astfel de cunoștințe sunt necesare și din considerentele de a exclude din circuitul economic monopoliștii, monopsoniștii (în primăvara anului 2019 un kg de ouă era mai ieftin decît un kg de cartofi, importați de către un grup de șmecheri, după o înțelegere de tip cartel).

Înțelegerile de tip cartel în RM au loc și în sistemul de remunerare a muncii angajaților. Creșterea nejustificată a prețurilor necesită a fi prognozată și de către Guvern. Structurile neguvernamentale responsabile de înțelegerile de tip cartel trebuie să dispună de baze de date despre prețul de cost, despre venit, în profilul tuturor agenților economici. Uneori Guvernul justifică creșterea prețurilor, de exemplu la cartofi, prin volumul redus al suprafețelor ocupate de această cultură. În asemenea cazuri, structurile respective trebuie să-și dea demisia. O altă modalitate de creștere artificială a prețurilor este apariția intermediarilor. De exemplu, RM cumpără electricitate sau gaz natural nu de la producător, ci de la intermediar. Și fiindcă, importurile depășesc exporturile de 2-3 ori, populația achită prețuri nejustificat majorate. Deci, la creșterea numărului oamenilor săraci pot contribui: nivelul redus de profesionalism al guvernanților, dorința privaților de a subremunera munca angajaților, apariția unor intermediari în procesele comerciale. De exemplu: din 1 august, consumatorii casnici, care sunt alimentați cu energie electrică de la compania Gas Natural Fenosa, s-ar putea confrunta cu majorarea prețului la energia electrică cu 22% (leul s-a depreciat doar cu 3,5% față de aprilie 2018).

Structurile guvernamentale, în asemenea cazuri (prețul gazului natural, a resurselor energetice) nu-și îndeplinesc funcțiile fie din lipsa profesionalismului, fie din prezența unor interese meschine. Creșterea prețurilor generează creșterea sărăciei, iar aceasta generează emigrarea muncii din RM. Sărăcia polarizează societatea (și electoratul), reduce și mai mult calitatea vieții, contribuie la creșterea emigranților din RM. Deci, problema guvernării este nu numai de a asigura creșterea economică ci și creșterea nivelului de dezvoltare socio-economică a populației, a calității vieții.

Sărăcia contribuie la „greutatea” unui leu. Un leu în buzunarul unui individ cu salariul lunar de 80 000 lei are o”greutate” și cu totul o altă „greutate” o are leul pentru individul cu salariul de numai 2000 lei. Altfel spus, elasticitatea leului pentru diferiți salariați este diferită. În acest context, în viziunea noastră, indexația salariilor, burselor, pensiilor și a altor indemnizații sociale, trebuie să fie diferențiată. De exemplu: sursa financiară respectivă se fracționează: (1) – pînă la 15 000 lei, (2) – suplimentul de peste 15 000 lei. Indexarea se face pentru toți, de exemplu, cu 7%, iar suplimentele mai mari de 15 000 lei se indexează doar cu 1%.

Exemplu: Un individ are salariul de 3000 lei, altul de 23 000 lei. După indexare, primul individ va avea salariul 3000* 1,07= 3210 lei, iar al doilea individ 15 000*1,07 +(23 000-15 000)*1,01=16 050 +8080= 24130 lei. Deci, salariul individului al doilea a fost indexat cu numai 4,9%. O astfel de indexare, într-o oarecare măsură, poate contribui la depolarizarea populației după disponibilul de finanțe.

Maximilian Silvestru, doctor habilitat în economie

Mobiasbancă are un nou proprietar. Printre acționarii acestuia se numără și un controversat miliardar rus

De către
Economica
-
0


Luni, 22 iulie, la Bursa de Valori a Moldovei a fost definitivată tranzacția de preluare a băncii Mobiasbancă Societe Generale de către grupul bancar maghiar OTP, cea mai mare instituție bancară din Ungaria și a treia din Europa Centrală și de Est.

Tranzacția a fost efectuată prin cumpărarea de către grupul maghiar a două pachete de acțiuni. Primul, în mărime de 76,69% din capitalul social al Mobiasbancă aparținuse grupului Societe Generale iar cel de-al doilea, de 20% a fost deținut de subsidiara grupului francez, Banca Română de Dezvoltare.

Cele două pachete au fost procurate la prețul de 1,47 miliarde de lei moldovenești sau aproape 84 milioane de dolari, aceasta fiind cea mai mare tranzacție efectuată vreodată la Bursa de Valori a Moldovei.

 Gigantul francez Societe Generale a anunță încă la începutul lui februarie curent despre semnarea unui acord de vânzare a participației sale majoritare în Mobiasbancă Societe Generale către OTP.

”Estimăm că tranzacția urmează să se finalizeze în următoarele luni, după obținerea autorizațiilor corespunzătoare din partea autorităților de reglementare bancară, a pieței financiare și a protecției concurenței”  anunța SG la începutul lui februarie.

Cine este OTP

Înființată în anul 1992 în baza fostei CEC (Casa de Economii și Consemnațiuni) a Ungariei, OTB Bank a fost privatizată în 1995. Pe parcurs, aceasta s-a transformat într-un grup bancar care își desfășoară activitatea în nouă țări europene Bulgaria, Croația, Muntenegru, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Ucraina, Ungaria și are 11 milioane de clienți.

Un rus controversat este cel mai mare acționar

Ziarul de Gardă scria la începutul lui februarie cu referire la publicația bulgară de investigații Bivol că cel mai mare acționar al OTP este miliardarul rus Megdet Rahimkulov. Acesta  controlează 7,79% din acțiunile OTP prin intermediul companiei Kafajat Kft. Alte 8,57% din acțiunile grupului sunt deținute de compania maghiară de petrol „MOL”, în cadrul căreia Rahimkulov este de asemenea acționar, cu o cotă de aproximativ 33%.

Rahimkulov, fost reprezentant al Gazpromului la Budapesta, cu o avere personală de 1,9 miliarde de dolari (conform Forbes.ru), se află pe Lista sancțiunilor Departamentului Trezoreriei SUA, alături de zeci de oligarhi ruși.

„Megdet Rahimkulov (Mihail Nikolaevich Rahimkulov) este acționar al monopolurilor de stat rusești, cum ar fi Gazprom și Vneshtorgbank (VTB, cunoscut sub numele de Banca KGB și FSB sau Banca Kremlinului). Portofoliile lui Rahimkulov în Rusia și Ungaria sunt controlate prin intermediul companiei Kafajat Kft, pe care oligarhul o conduce împreună cu fiii săi”, scrie publicația bulgară.

Megdet Rahimkulov și-a creat imperiul de afaceri la începutul anilor 1990, când Ministerului Industriei Gazului al URSS a fost transformat în Gazprom. Rahimkulov a devenit ulterior directorul general al companiei Interprocom, care este unul dintre principalii furnizori de echipamente IT pentru Gazprom.

Încercare nereușită de a prelua Banca Românească

În martie 2018, Banca Națională a României a interzis vânzarea Băncii Românești către OTP din cauza tranzacțiilor controversate.

„Banca Națională Română s-a uitat mult mai atent în transferurile făcute între 2012-2015 prin intermediul OTP România, ceea ce a ridicat mai multe suspiciuni”, scria Ziarul Financiar la acel moment.

Asociația Investitorilor Străini se pronunță contra patentei în comerț. Ce propune în schimb

De către
Economica
-
0


Deși acceptă în general activitatea în baza patentei de întreprinzător,
Asociația Investitorilor Străini (FIA) crede că aceasta nu trebuie să existe în cazul comerțului cu amănuntul și  a comerțului cu produse alimentare şi mărfuri ușor alterabile autohtone.

”Este bine cunoscut faptul că sistemul actual de patente, din motivul că deținătorii de patentă nu sunt obligați să țină o evidență contabilă și financiară, stă la baza unui număr impunător de eschivări de la achitarea impozitelor și a vânzărilor nedeclarate, ceea ce încalcă principiile concurenței loiale, dar are și un impact negativ asupra creșterii economice a țării, asupra sănătății populației și stimulează comerțul tenebru, contrabanda, precum și evaziunea fiscală. Ne pronunțăm împotriva comerțului speculativ și necontrolat.”, se spune într-o declarație a FIA.

Membrii asociației salută introducerea unui nou concept în Codul Fiscal, cel de „activitate independentă”, dar și pledează pentru aplicărea unui sistem simplificat de înregistrare, impozitare, evidență și raportare pentru persoanele fizice, ce obțin venituri din activitatea independentă de comerț. Și asta deoarece noul concept presupune mai multă transparență în desfășurarea activităților comerciale, fără a majora esențial povara fiscală pentru întreprinzătorii ce practică asemenea tipuri de activități.

În atare condiții, Asociația Investitorilor Străini își reiterează poziția privind necesitatea modificării Legii nr. 93 din 1998 cu privire la patenta de întreprinzător, în sensul eliminării patentelor de întreprinzător pentru pozițiile 1.1 și 1.2 din anexa la prezenta lege (Comerțul cu amănuntul și  Comerțul cu produse alimentare şi mărfuri uşor alterabile autohtone).

Totodată, FIA recomandă autorităților să lanseze o campanie de informare a persoanelor vizate despre noul concept, precum și facilitarea procesului de trecere de la patente la ”activitatea independentă” pentru persoanele fizice, ce obțin venituri din activitatea independentă de comerț.

Asociația Investitorilor Străini (FIA) declară că a promovat, în permanență, stabilirea unor reguli transparente și clare în desfășurarea activității economice, fiind adepta unor condiții de concurență echitabilă.

Sugestii către Guvernul RM din partea unui economist notoriu: treceți la sistemul de planificare indicativă

De către
Economica
-
0

Profesorul Maximilian Silvestru, doctor habilitat în economie, a formulat o serie de sugestii pentru guvernanții de la Chișinău pe care le-a transmis site-ului nostru pentru publicare. Azi publicăm sugestia nr. 1, potrivit căreia  Republica Moldova trebuie să treacă de la funcționarea haotică a economiei la sistemul de planificare indicativă:

Succesele și insuccesele Republicii Moldova sunt legate de un șir de factori, inclusiv și de calitatea guvernării țării. Fără a face o analiză a activităților bune și mai puțin bune a guvernelor din ultimii 29 ani, considerăm necesar să venim cu propuneri constructive pentru guvernul actual și pentru următoarele. Pentru „început”, ținem să facem o precizare cu privire la discuțiile ce vor urma: noțiunile ” Dezvoltare Economică” și „Creștere Economică” nu mereu sunt sinonime.

Geografic, cunoaștem multe țări care dispun de creștere sistematică a economiei (Țările Arabe, Federația Rusă, India etc.), acestea sunt țări aflate în curs de dezvoltare și nu țări dezvoltate.

Țările dezvoltate economic dispun de un anumit potențial de creare a unor tehnologii principial noi, eficiente. Își asigură creșterea economică nu numai din exportul materiilor prime (gaz natural, petrol, metale etc.), dar și din procesul de eficientizare a producției, a activităților umane, din exportul produselor inteligente. În acest context, Republica Moldova, dispune de o anumită creștere economică, dar nu poate fi considerată o țară dezvoltată.

Creșterea economică din contul activităților unui „grup de privați”, care sunt orientați spre reducerea maximă a nivelului de remunerare a muncii, nu poate contribui la creșterea calității vieții angajaților.

Dezvoltarea economică spre deosebire de creșterea economică, presupune dezvoltarea socială a populației. Guvernul RM printre funcțiile sale de bază necesită să-și includă activități de creare a premiselor, a driverelor, a mecanismelor economice, sociale, ce ar contribui la creșterea potențialului științific, tehnologic, intelectual. Nici o universitate din lume (chiar și cele cu care unii se laudă) nu „OFERĂ CUNOȘTINȚE”, aceste universități îi învață pe studenți cum să-și creeze CUNOȘTINȚE. Procesul de „învățare” (ca și beția) are început dar nu are sfârșit. Omul toată viața trebui să învețe. Și munca este un „învățător”. Personalul care activează în Guvern se autoinstruiește, sistematic învață din metodele și modalitățile de soluționare a unor probleme, fără precedent în timp și în spațiu. La baza activităților Guvernului se necesită a fi puse anumite principii, axiome, postulate, inclusiv lupta cu sărăcia, sau altfel spus, lupta cu privații care-și subremunerează angajații, în condițiile în care RM se confruntă cu lipsa locurilor de muncă.

Problema nr. 1 pentru RM, în viziunea noastră, este lipsa unui PLAN INDICATIV (PI) de dezvolatre socio-economică a țării, elaborat pentru perioadele: (1) – un an, (2) – de patru ani, (3) – de zece ani. PI este sistematic utilizat în țările puternic dezvoltate industrial. Pentru proprietățile de stat, se elaborează PLANUL respectiv în profilul intervalelor 1, 4, 10.

Privații după dorință, se pot implica în unele activități prevăzute în PLAN. Pentru aceștia planul nu este decretat ci este indicativ.

Ideea PI îi aparține economistului american de origine rusă Vasili Leontiev, sugerată Guvernului din Japonia. Datorită funcționării economiei Japoniei pe baza PI, aceasta a realizat miracolul de creștere economică, socială și a devenit o țară industrial puternic dezvoltată. Privații care își desfășoară activitățile după PI, de regulă, sunt motivați prin intermediul anumitor favoruri (credite, subvenții, exporturi, importuri, achiziții etc. ).

Trecerea RM de la funcționarea haotică a economiei la sistemul de planificare indicativă este, în viziunea noastră, cea mai importantă și actuală problemă.

Elaborarea PI necesită anumite cunoștințe, un anumit nivel de profesionalism. Primul pas ar fi outsursing. Este necesar nu numai PI ca atare, dar și indicațiile metodice adresate executanților respectivi. La orice loc de muncă din sistemul de guvernare pot fi admise doar persoanele ce cunosc respectivele indicații metodice. Viața socio-economică evoluează, deci și indicațiile metodice vor fi supuse unor schimbări. Personalul Guvernului, anual, sistematic trebuie supus unor testări a nivelului de cunoștințe. Testările necesită a fi însoțite de stimulente și antistimulente, personalul este sau nu promovat la un nivel mai superior. Nivelul de salarizare al personalului trebuie să coreleze cu nivelul cunoștințelor acestora.

Maximilian Silvestru

Doctor habilitat în economie

Posibilele sancțiuni americane împotriva Turciei i-ar putea pica bine lui Putin

De către
Economica
-
0

Oficialii europeni au decis să reducă asistența preaderare a Turciei pe 2020 cu 145,8 mil. euro și să suspende negocierile bilaterale la nivel înalt dintre cele două țări.

Posibilele sancţiuni americane împotriva Turciei, aliat NATO, ar putea stopa viitoare acorduri militare cu ţări ca Rusia, dar ar putea în acelaşi timp să-i aducă avantaje preşedintelui rus Vladimir Putin, scrie Ziarul Financiar cu referire la CNBC.

În perspectivă, observatorii sunt îngrijoraţi în legătură cu reacţia americanilor faţă de ceea ce continuă să fie o problemă semnificativă pentru NATO: Ankara a început oficial să primească părţi din sistemul rusesc de apărare anti-rachetă S-400 ca urmare a unui acord împotriva căruia Washingtonul a făcut lobby puternic.

Sancţiunile, speră senatorii americani, ar transmite un mesaj clar ţărilor membre ale NATO care cumpără arme din ţări non-NATO, în special cele considerate drept adversare ale alianţei vechi de 70 de ani.

Astfel de sancţiuni i-ar putea aduce însă în ultimă instanţă beneficii lui Putin, spun unii analişti. „Sancţiunile vor împinge şi mai mult Turcia în afara orbitei Occidentului şi în braţele duşmanilor Vestului, ca Rusia şi Iranul“, susţine Timothy Ash, strateg în cadrul Bluebay Asset Management. Divizarea NATO este de multă vreme o ţintă a preşedintelui rus.

Turcia ar putea reacţiona prin restricţionarea accesului americanilor la baza aeriană Incirlik, o platformă vitală de lansare pentru operaţiunile americane din Orientul Mijlociu.

Unii experţi regionali cred că sancţiunile ar putea viza companii având legătură cu sectorul militar, neavând un impact masiv asupra economiei turceşti. Dar dacă acestea vor ţinti băncile, ratingul suveran şi moneda ţării ar putea avea de suferit în continuare.

Orice sancţiuni ar zgudui probabil încrederea investitorilor în economia turcă, mai ales după mai mult de un an de turbulenţe financiare datorate conflictelor diplomatice anterioare cu SUA şi unei serii de decizii neortodoxe luate de preşedintele turc.

Turcia a fost luată în vizor şi de europeni. UE a decis recent să-şi reducă asistenţa financiară acordată Turciei şi să suspende discuţiile la nivel înalt cu această ţară ca parte a unui set de sancţiuni legat de activităţile de forare din apropierea coastei Ciprului, potrivit Euronews.

Oficialii europeni au decis să reducă asistenţa pre-aderare a Turciei pe 2020 cu 145,8 mln de euro şi să suspende negocierile bilaterale la nivel înalt dintre cele două ţări. Aceştia au invitat de asemenea Banca Europeană de Investiţii să-şi revizuiască activităţile de creditare din Turcia, care au totalizat 358,8 milioane de euro anul trecut.

În pofida escaladării conflictului dintre Turcia şi Cipru, însă, Germania continuă să furnizeze arme autorităţilor de la Ankara, notează Euractiv.

În primele patru luni ale acestui an, Turcia a primit armament în valoare de 184,1 milioane de euro din Germania. Numai anul trecut, livrările către Turcia au reprezentat aproape o treime din exporturile totale de arme ale Germaniei, de 770,8 milioane de euro.

Valeriu Lazăr despre furtul miliardului: Nu cred în teoria conspirației

De către
Economica
-
4

Ex-ministrul economiei, Valeriu Lazăr în mandatul căruia, în anul 2013  a fost privatizată Banca de Economii și concesionat Aeroportul Internațional Chișinău, îl contrazice pe ex-premierul Filat și spune că furtul miliardului n-a fost o operațiune pregătită cu mult timp înainte de jaful propriu zis. El spune că privatizarea BEM n-a fost parte din planul de jefuire a băncilor, privatizarea a fost necesară iar furtul s-a întâmplat ulterior din cauza unei ”minți bolnave”.

”Comisia de Anchetă a furtului miliardului face o greșeală când abordează evenimentele anului 2013 din perspectiva anului 2019”, a menționat Valeriu Lazăr în cadrul Clubului Presei Economice, desfășurat pe 17 iulie la Chișinău.

El spune că atunci era de neconceput ca cineva să privatizeze banca doar pentru a o devaliza. ”La ce om sănătos la cap îi putea trece prin gând că cineva o să vină să-și omoare propriul copil. Am făcut o comparație: nu poți învinui dealerul auto că a vândut un automobil unui cetățean cu acte în regulă, iar acesta ulterior s-a îmbătat și a intrat în mulțime”, a exemplificat ex-ministrul, adăugând că și-a propus suportul Comisiei de Anchetă pentru ca aceasta să înțeleagă cum s-a ajuns la privatizarea BEM din 2013.

Potrivit ex-ministrului au existat două episoade mari – anul 2012-  începutul lui 2013, când a fost dată prima lovitură de vreo două miliarde și ulterior, luna noiembrie 2014, după cum spune raportul Kroll.

Pentru Lazăr este o enigmă faptul că după  2013, atât la Banca de Economii cât și la Aeroportul Internațional Chișinău a ajuns același proprietar – Ilan Șor.

”Cred că și pentru mulți dintre decidenții de atunci asta a fost o surpriză mare, dar nu am cum să știu ce s-a întâmplat”, a spus acesta deși nu crede că Șor a organizat de unul singur această operațiune. ”Le-am spus și celor de la comisie să sape mai adânc deoarece n-are cum Șor să fie inginerul la toată construcția asta. Cred că și la momentul privatizării BEM, și la cel al concesionării aeroportului, nici Șor nu știa ce-l așteaptă. La acel moment știam că minoritarii au o înțelegere prealabilă cu una din acele două bănci mari rusești pentru această primă parte a tranzacției”, spune Lazăr.

Ex-ministrul spune că sarcina privatizării era doar să închidă acea gaură imensă din conturile băncii ce aparținea la acel moment statului. ”La finele lui 2012 la BEM existau credite neperformante de 1,4 miliarde de dolari, ce reprezenta 55% din portofoliul de credite, nu era vorba despre câteva sute de milioane. La acestea sau mai adăugat niște gajuri fără valoare de circa 600 milioane de lei. Era deci vorba despre două miliarde de lei. De unde a apărut Șor nu pot să știu. Și la aeroport nu pot spune cum a apărut Șor, deoarece când am plecat de la minister (2014), acolo era cu totul altă structură. Dar chiar nu cred că Șor era artizanul la toată epopeea asta.”, consideră ex-ministrul.

Potrivit lui, furtul miliardului n-a fost o operațiune sofisticată după cum se crede. ”Ce-i sofisticat acolo? Au ridicat procentele la depozite, a dat lumea buluc cu banii pe care i-au împrăștiat prin creditele neperformante. Ce-i genial aici, mă rog? Pur și simplu e obraznic de tot, așa de obraznic că la un om normal nici nu-i poate trece așa ceva prin cap”, spune el.

Lazăr spune că acum discuția e de genul: dacă statul nu ceda controlul, atunci nu se întâmpla furtul din 2014. Însă el amintește că din 2009 până în 2013 statul controla BEM cu un pachet de 56%. Și s-a făcut  vinovat de pierderi de două miliarde de lei la această bancă. Pe de altă parte, la băncile private nu existau aceste probleme. Și, potrivit ex-ministrului, interesul public era ca fără bani suplimentari de la buget să fie salvată Banca de Economii. ”Nu putea statul să astupe gaura de două miliarde. Nu era păstrarea controlului asupra băncii scopul în sine ci salvarea ei de la faliment.”, a menționat ex-ministrul.  

Pe de altă parte, acesta nu este de acord cu ipoteza răspândită în rândul opiniei publice de la Chișinău că atât privatizarea dar și devalizarea BEM au fost parte a unui plan mai amplu pus la cale mult mai devreme de 2014.

” N-am crezut niciodată în teoria conspirației și cred că lucrurile trebuie văzute pe etape. La o anumită etapă cineva și-a rezolvat niște probleme (financiare) utilizând  BEM. Să nu uităm că în 2014 au avut loc și alegerile parlamentare. Poate cineva a avut nevoie să-și finanțeze campania. Aici speculez dar am dreptul s-o fac. Deci, cineva, la o anumită etapă folosea BEM pentru a-și rezolva niște probleme, inclusiv politice”,  a spus Lazăr admițând că așa s-a procedat timp  de vreo 20 de ani cu banii de la BEM.

În concluzie el zice că Comisia nu trebuie să facă greșeli: să nu pună toate etapele grămadă deoarece au existat câteva perioade distincte și la fiecare etapă erau anumite interese după care au apărut altele. ”Pofta vine mâncând). El spune că nu trebuie puși nici toți creditorii grămadă, deoarece în 2008-2009 a existat  criza mondială și unii creditori onești n-au putut întoarce creditele, a fost embargoul rusesc, a fost criza imobiliară, care a prăbușit valoarea gajului.

De menționat, că recent, în cadrul unui interviu realizat în închisoarea unde-și ispășește pedeapsa, fostul prim ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, din cabinetul căruia făcea parte și Valeriu Lazăr spunea că cel care a gândit schema furtului miliardului este actualul vicepreședinte al Partidului Democrat și cel care este considerat omul de încredere al lui Vladimir Plahotniuc, Serghei Iaralov.

„Cred puternic că el a fost „creierul” și cel care a desenat toată această incredibilă schemă și a stat la capitolul de implementare în calitate de coordonator. Asta este adevărat. Toate discuțiile care au avut loc au fost cu participarea dânsului”, a precizat ex-premierul.


Finanțarea administrațiilor locale: intre autonomie și anarhie

De către
Economica
-
0

Motto: “Un om este mai atent la banii lui decât la principiile sale.” – Ralph Waldo Emerson

Recent fostul primar de Puhoi, actualmente deputat în Parlament din partea blocului ACUM, dl Petru Frunze a înregistrat o inițiativă legislativă privind modificarea relațiilor inter bugetare dintre guvern și Autoritățile Publice Locale prin alocarea a 100% din impozitul pe venitul persoanelor fizice  în bugetul localității unde acestea locuiesc. De asemenea, se propune alocarea către APL a 50% din impozitului pe venitul  persoanelor juridice. Este o inițiativă conformă cu prevederile programului de guvernare și cu promisiunile făcute de către parlamentari la ultima întâlnire a primarilor cu premierul Maia Sandu și unii deputați din Parlament.

Scopul acestor modificări constă în majorarea bugetelor locale printr-o nouă redistribuire a impozitelor achitate de persoanele fizice și juridice. Impactul așteptat este creșterea semnificativă a veniturilor bugetelor locale, sporirea motivației APL de a dezvolta mediul de afaceri local, atragerea investițiilor și crearea locurilor de muncă în spațiul rural.  De asemenea, se face referință la experiența altor țări europene precum Polonia, Letonia și Slovacia.

Fără îndoială, astfel de inițiative, în general, sunt salutare, în special, dacă vin din partea unui fost primar, care prin activitatea sa a arătat rezultate foarte bune în domeniul stimulării dezvoltării economice locale. Am în vedere, desigur, complexului vinicol Asconi – una din cele mai atractive destinații a turismului vinicol din Republica Moldova. Totuși astfel de inițiative, aparent binevenite, n-ar trebui să apară ad-hoc, dar să fie bine fundamentate, reieșind din cadrul conceptual și contextul actual al procesului de descentralizare fiscală.  Altfel, intențiile bune ar putea avea un impact total neașteptat – crearea unor dezechilibre bugetare  și distorsionarea sistemului bugetar existent. Să aducem și argumente.

În conformitate cu  Strategia de descentralizare și planul de acțiuni aprobată în 2012 și neimplementată până acum, din 2015 a fost implementat noul sistem al relațiilor interguvernamentale, bazat pe principii noi, revoluționare și conforme cu carta autonomiei locale:  (a) APC alocă direct transferurile către APL I și APL II, (b) funcțiile proprii APL se finanțează  din taxele și impozitele locale, veniturile din impozitul pe persoane fizice și din transferurile de echilibrare – venituri cu destinație generală, (c)  funcțiile delegate (de exemplu educația) se finanțează prin transferuri condiționate, alocate pe bază de formulă – venituri cu destinație specială. Totodată, anvelopa financiară (raportul dintre bugetul central și bugetele locale) existentă s-a păstrat pentru a nu crea dezechilibre majore în sistemul bugetar. Așteptările de la implementarea noului sistem erau mari –  creșterea bazei de venituri proprii și autonomia de decizie repartizării lor,  reformarea sistemului de impozite partajate, care să devină unul predictibil și obiectiv. Se mai urmărea încurajarea efortului fiscal propriu, separarea bugetelor APL I și II, precum și consolidarea managementului financiar al APL, creșterea disciplinei, transparenței și participării.

După patru ani de implementare a noului sistem se constată, ca, din păcate, obiectivele preconizate nu s-au realizat. Un studiu recent, realizat de Expert Grup, arată că dependența autorităților locale de transferurile de la bugetul de stat a sporit, iar autonomia financiară s-a diminuat. Autorii studiului menționează și principalele cauze – baza fiscală redusă a surselor de venit dar și măsurile administrative luate de guvernarea oligarhică. Sursele locale de venit, cum ar fi: impozitele pe proprietate, taxele locale, veniturile din proprietate, serviciile prestate de autorități și altele au o pondere destul de mică în bugetele locale (doar 11%). Și  o oarecare creștere a acestora nu ar schimba radical situația. În aceste condiții, includerea altor surse de venit pentru APL este absolut necesară. Promisiunea autorităților centrale de a găsi noi surse de venit pentru consolidarea bazei fiscale a APL a rămas neîndeplinită. De aceea, se propune alocarea surselor acumulate din impozitul pe venitul persoane juridice. Însă aceasta ar modifica anvelopa financiară dintre APC și APL, adică ar crea anumite dezechilibre în sistemul bugetar.

Pe de altă parte, modificările fiscale în sistemul de impozitare a persoanelor fizice și juridice, introduse de guvernarea precedentă în octombrie 2018, au perturbat mecanismul nou de relații interbugetare, diminuând transferurile din impozitul pe venitul persoanelor fizice cu 30%.  Cu derogare de la strategia de descentralizare, guvernarea pedistă a sporit intervențiile către APL prin transferuri directe din bugetul de stat, dar și prin sporirea nivelului de transferuri preponderent pe criterii politice. Un alt studiu privind clientelismul politic în alocarea resurselor publice pentru proiectele locale de dezvoltare din  fondurile naționale (FNDR, FEN, FEE) arată tendința de distribuire a fondurilor pe criterii politice, ce este, de asemenea, în contradicție cu prevederile principiilor descentralizării.

Prin urmare, cauza principală  a diminuării autonomiei fiscale nu ține de imperfecțiunea noului mecanism de relații interguvernamentale, dar de neîndeplinirea principiilor și a prevederilor descentralizării fiscale aprobate prin cadrul legal existent. Deși ajustările întreprinse au contribuit la stabilizarea sistemului, neîndeplinirea celorlalte prevederi ale strategiei de descentralizare fiscale – creșterea bazei fiscale locale, predictibilitatea și stabilitatea  impozitelor, distribuirea granturilor pe criterii nepolitice etc. au condus la rezultate opuse obiectivelor propuse.

Si acum, după ce sistemul a fost supus unor perturbații majore, fără o analiză profundă a situației curente, se fac noi propuneri de modificare a sistemului de relații fiscale dintre APC si APL. Un calcul estimativ arată, că trecerea la alocarea sută la sută a impozitului pe venitul persoanelor fizice  la locul de reședință și abaterea de la sistemul de echilibrare, ar aduce reduceri esențiale pentru majoritatea bugetelor locale, cu excepția raioanelor din preajma Chișinăului – Ialoveni și Strășeni si, evident, UTAG care și așa are un regim fiscal preferențial. Diminuările calculate pe raioane ar putea ajunge și la nivelul de până la 80% (!), în comparație cu anul precedent.

Dincolo de costurile administrative (legate de resurse umane, tehnice și de timp suplimentare care vor trebui suportate, trebuie să ținem cont și de faptul in Republica Moldova locul de reședință (de trai) este ceva foarte relativ, având în vedere migrarea rural-urban și imperfecțiunile existente cu închirierea locuințelor.  Cine poate spune câți din cei 60 de mii de studenți care locuiesc in Chișinău cu chirie au contractele respective? Eu cred ca maximum 10%! Însă majoritatea din ei consumă resursele infrastructurii capitalei, dar nu cele din locul de reședință. De menționat, că ajustarea alocării impozitului pe venit se realizează, parțial, prin mecanismul existent, când veniturile din IVPF se distribuie către APL pe baza unei formule proporționale populației, suprafeței și capacității fiscale. Este un mecanism clar, predictibil și important ca valoare – 45% din totalul venitului din IVPF. De ce trebuie să modificăm acest mecanism?

Desigur, impozitul pe venit alocat la locul de reședință ar stimula dezvoltarea locală. Dar această afirmație este adevărată doar pentru unitățile administrative care au o bază economică solidă. Ce va da noul mecanism propus pentru, de exemplu, primăria Sălcia (raionul Taraclia) cu 280 de locuitori și cu vreo 20 de locuri de muncă, inclusiv cele din instituțiile publice?

Și aici ajungem la o altă problemă esențială – structura administrativ-teritorială ineficientă despre care, din motive politice, nu se prea discută. Reforma teritorial-administrativă este parte a reformei de descentralizare, inclusiv a descentralizării fiscale. Efectele pozitive a descentralizării fiscale se manifestă pronunțat pentru entități consolidate. Fragmentarea teritorială excesivă conduce la utilizarea ineficientă a resurselor umane și financiare, împiedică dezvoltarea și accesul la serviciile publice locale.  În condițiile structurii administrativ-teritorială existente modificarea mecanismului de finanțare a APL  va accelera „moartea” primăriilor mici, compromițând ideea alocării corecte a veniturilor. Totodată aceasta va aduce la apariția unor dereglări in sistemul bugetar și va spori neîncrederea în reforme.

Cât privește inițiativa de  redistribuire a impozitului pe venitul întreprinderilor către APL, este una necesară, în special după ce guvernarea precedentă a adus diminuări considerabile veniturilor APL. Cota defalcărilor ar trebui să fie determinată în rezultatul unor simulări, iar mecanismul de realocare ar trebui să fie similar pentru toate entitățile locale, inclusiv UTAG.

Mihai Roșcovan,

Doctor în economie

Climatul investițional moldovenesc din perspectiva investitorilor din România

De către
Economica
-
0

Interviu cu Dan Nuțiu, Președinte Executiv al Asociației Investitorilor din România în Republica Moldova

România este de departe cel mai mare partener economic al Republici Moldova și cel mai mare investitor străin în capitalul social în companiile moldovenești iar recent, cei mai mari investitori din România în R. Moldova s-au unit într-o Asociație. Despre climatul investițional moldovenesc, despre problemele traficului vamal moldo-român, necesitatea și cât este de reală o autostradă până la Nistru, am discutat cu Președintele Executiv al AIRRM, Dan Nuțiu.

-Dle Dan Nuțiu, să vorbim pentru început despre istoricul AIR. Cum a apărut ea, cum s-a simțit necesitatea creării ei, care au fost scopurile propuse și cum a evoluat activitatea în timp?

Asociația Investitorilor din România a apărut la 24 ianuarie, 2018 și a venit ca o necesitate firească de consolidare. Am conștientizat, investitorii din România în Republica Moldova, că  nu avem un corespondent de dialog cu Guvernul României și cu autoritățile din România. Aceasta a fost principala cauză precum și din dorința de întrajutorare reciprocă a membrilor. Eram destul de dispersați, mulți dintre noi suntem aici de foarte mulți ani însă ne-am cunoscut abia anul trecut când am început să ne adunăm pentru a vedea dacă putem porni un proiect viabil. Am pornit cu 12 membri fondatori în faza inițială pentru ca în momentul de față să fim treizeci și doi cu o cifră de afaceri cumulativă de peste 14,5 miliarde de euro și 100 de mii de angajați în România și investiții de peste 600 de milioane de euro în Republica Moldova. Vedem un interes din ce în ce mai crescând a antreprenorilor din România legat de a veni și a investi în Republica Moldova. Suntem zilnic interpelați și întrebați despre mediul investițional de aici, despre noul guvern și preocupările acestuia de a asigura predictibilitate mediului de afaceri, despre justiția din Republica Moldova, despre tot ceea ce ar putea impacta, atât pozitiv cât și negativ mediul de afaceri.

Pe lângă întrajutorarea reciprocă, una dintre principalele noastre ținte o reprezintă armonizarea  mediului investițional din România cu cel din Republica Moldova. Sunt lucruri care încă funcționează într-un mod eronat, ne dorim să contribuim la modificarea lor și din acest punct de vedere chiar suntem bucuroși că am găsit deschidere. Atât la Guvernul României cât și la Guvernul Republicii Moldova există această deschidere pentru a schimba lucrurile.

-Armonizarea ține de Acordul de Asociere dintre R. Moldova și UE? 

În cadrul acordului de asociere sunt lucruri care pot fi armonizate și intern, între statele membre, pentru că UE totuși nu e SUA, suntem 28 de țări în acest moment și fiecare stat are și legislația proprie internă. Încă sunt diferențe, se dorește armonizarea și pe interior însă atât timp cât vorbim despre un spațiu Shengen, evident că lucrurile sunt diferite și în interior. Noi, Asociația, milităm pentru implementarea aici a modelului din România privind plata la încasare a TVA de către companiile mici, măsură care ar reuși să protejeze aceste firme. Și în România această prevedere a fost introdusă cu mare întârziere fapt ce a dus la dispariția multor antreprenori mici și mijlocii. Avem deja redactat un proiect în acest sens. Țin să subliniez că nu este cazul companiilor membre ale Asociației, acestea sunt companii mari care nu ar beneficia de această măsură doar că avem companii partenere mici care se confruntă cu această problemă și an de an vedem cum numărul acestora se reduce inclusiv din această cauză. Migrația este o altă mare problemă atât a Republicii Moldova cât și a României și Asociația militează pentru crearea condițiilor decente de muncă aici în Republica Moldova. Nu este o misiune simplă, trebuie asigurat un climat social și economic care să determine oamenii să rămână acasă.

-Care este profilul companiilor din asociație?

Acoperim aproape tot palierul investițional din Republica Moldova, de la producție, comerț, finanțe și bănci, energie, servicii juridice, protecția mediului, medical etc. Prin asta suntem credibili pentru orice potențial investitor, din orice domeniu atunci când oferim consiliere privind oportunitățile de a investi în Republica Moldova.

-Ce obiective vă propuneți?

Pentru acest an ne propunem să continuăm consolidarea asociației, avem obiectivul să ajungem la 35 de membri, în curând acesta va fi îndeplinit și probabil îl vom reseta și ne vom propune creșterea numărului de membri până la patruzeci. De asemenea, în acest an demarăm zona de proiecte, care să aducă beneficii reale atât membrilor asociației cât și Republicii Moldova. Avem un proiect care în cel mult două luni trebuie să și înceapă. Împreună cu cei de la Congresul Autorităților Locale din Moldova  (CALM) inițiem un proiect de mapare a localităților din R. Moldova. În prima fază vor fi selectate 100 de localități unde fiecare APL își va defini foarte bine zona de ofertare către potențialii investitori. Pentru aceasta va fi creată o platformă informațională. În momentul când cineva își dorește să investească în domeniul textile, spre exemplu, să poată găsi informațiile relevante pentru astfel de investiții: structura populației din zonă după tipul de studii, categoriile de vârstă (să nu fie o populație pre îmbătrânită pentru ca investitorul să se poată baza în  următorii 20 de ani pe ea ). Totodată, va fi prezentă informația privind prezența în zonele respective a școlilor profesionale de profil sau dacă există deschidere a autorităților locale pentru crearea a astfel de școli. Sistemul dual atât în Europa cât și în Republica Moldova capătă o amploare tot mai mare, el permite antreprenorilor să-și formeze specialiștii de care are nevoie și nemijlocit, în procesul de producere, modelându-le deprinderile și abilitățile de care are nevoie compania. Tot acolo APL-urile urmează să-și prezinte și ofertele de atragere a investitorilor, facilitățile pe care le oferă fiecare zonă în parte. Și în final, în funcție de toate aceste informații investitorul să poată alege cel mai potrivit loc pentru investiția preconizată.

-Un proiect destul de ambițios această mapare dar presupun că veți găsi goluri foarte mari în piața muncii pentru că migrația a afectat destul de mult localitățile rurale.

Aici și este marea problemă. Se dorește atragerea de investiții străine și știm după modelul României că, pe lângă consolidarea antreprenoriatului local, resursa umană reprezintă una din cele două surse de dezvoltare ale oricărei societăți. Din păcate acum ne dorim să atragem investitori fără a ști exact ce le putem oferi. Ei vin și încearcă. Și se ajunge la un moment dat că nu este aleasă soluția optimă. Să dau un exemplu din industria textilelor: în zona din jurul orașului Bălți există un necesar de  câteva mii de oameni pentru industria textilelor însă numărul persoanelor calificate și care ar putea primi calificarea necesară pentru a activa în această industrie, este mult mai mic. Investitorii continuă să fie duși, însă, în acea zonă deoarece ea are istoric și acest lucru are impact foarte bun asupra investitorilor. Este un aspect pozitiv această atractivitate a zonei Bălți, dar este la fel de important să echilibrăm geografic astfel de investiții, mai ales că în alte zone, fără istoric, ar putea exista mai multă forță de muncă disponibilă.

Altfel vom ajunge de a crea diferențieri similare cu ce s-a întâmplat în România unde din diverse considerente inițial toată lumea a investit în Transilvania, București și Constanța. Că e mai aproape de frontieră, logistic nu se pierdeau ore sau chiar zile pe drumurile proaste din România.

Starea drumurilor s-a mai remediat în România dar nu avem  o deplasare de viteză datorită lipsei infrastructurii unui sistem eficient de autostrăzi, fapt ce îngreunează mult deplasarea și poate juca un rol determinant în decizia de a face sau nu investiția.

Eu, fiind din Oradea,  până ajung în Chișinău fac cel puțin 12 ore de condus continuu. Realizați că pentru un investitor de la mine din oraș ar fi descurajator să vină în Republica Moldova. E un aspect unde împreună cu alți parteneri din Republica Moldova milităm ca acea autostradă a Unirii Târgu-Mureș – Iași  să fie extinsă până la Chișinău și, dacă se poate, chiar până la Odessa. Știm că există mai multe astfel de inițiative, este important ca ele să se coaguleze și să se insiste consolidat pe această idee. Și atunci ea va fi realizabilă. Trebuie să vedem cum se așează noul Parlament European, după ce vor fi numiți comisarii, cine va fi la Comisia de Fonduri Europene, să ne întâlnim cu acel comisar european, să promovăm necesitatea unei Autostrăzi, care să lege România de la hotarul de vest până la Nistru cel puțin.

Da, lucrurile se mișcă destul de greu chiar și în România cu autostrăzile însă doar prin acțiunea concentrată a noastră, inclusiv a mediului de afaceri și a societății civile, avem șanse sa le grăbim.

Trebuie să reușim să convingem lumea că această autostradă nu este un moft ci o necesitate. Și am să vă dau și un exemplu: dacă în 2008, atunci când am venit eu aici, volumul comerțului dintre România și R. Moldova era de 700 de milioane de dolari, acum acesta a ajuns la 2,2 miliarde iar potențialul e și mai mare însă nu poate fi valorificat din cauza infrastructurii rutiere inadecvate.

Și avem aceleași trei puncte importante de trecere a frontierei. Această autostradă ar contribui inclusiv la fluidizarea traficului în vamă și la sporirea atractivității Republicii Moldova pentru investitori din afară.

 -Apropo, despre traficul în vamă, există o statistică ce arată foarte urât în ce privește timpul de traversare a punctelor de frontieră dintre țările UE și vecinii lor. Păi iată, în pofida tuturor afinităților dintre Republica Moldova și România, vama Leușeni-Albița este de departe cel mai greu tranzitat post vamal al Uniunii Europene.

Aici trebuie să precizez că circa 24% din totalul de mărfuri exportate din Republica Moldova trec prin această vamă, este un volum enorm. Însă asta nu scuză starea actuală de fapt și, într-adevăr, sunt lucruri de corectat. Noi, Asociația avem un proiect în acest sens. Anul trecut am avut o întâlnire de peste o oră cu premierul României în care au fost invitați și șeful Poliției de Frontieră din România, și șeful vămilor și s-a agreat demararea unui proiect cu susținerea USAID, în care să creăm o comisie mixtă cu toate entitățile din vamă unde să se discute cum să fie fluidizat traficul. Există o ușoară lipsă de comunicare și tocmai acesta este scopul pe care ni-l propunem, să reducem această deficiență. Am primit garanții de la ambele guverne iar beneficiari vor fi bineînțeles cu toții. Am propus vama Cahul-Oancea  ca vamă dedicată pentru mărfurile de strictă necesitate, de importanță națională și cele perisabile. Aceasta, în momentul de față este nefuncțională pentru traficul de mărfuri, cu foarte mici excepții. Crearea de coridoare dedicate AEO (Agent Economic Autorizat) reprezintă o prioritate. Știm că din 2017 există în vama Albița-Leușeni deschis un culoar pentru agenți economici autorizați, dar considerăm că se impune deschise a astfel de culoare și în alte vămi. De asemenea susținem cu tărie recunoașterea de către Uniunea Europeană și a AEO din Republica Moldova, pe criterii bine definite, în baza unui istoric bine verificat. Nu este corect ca toți agenții economici din Republica Moldova să fie pedepsiți pentru a preîntâmpina eventuale cazuri de nerespectare a legii de unele firme. Cred că pedepsirea ar trebui să fie aplicată celor care încalcă, inclusiv cu sancționarea de excludere pe o perioadă lungă de timp a calității de AEO.

-Ce ziceți despre ideea unei vămi comune?

Controlul vamal comun este o expresie nefericită și nu recomand a se mai insista pe această formulare. În realitate nu am auzit în România să fie cineva împotrivă unui control vamal cu o singură oprire. Expresia nefericită este cea de control vamal comun, expresie care am înțeles că se regăsea în solicitarea primită de România din partea Republicii Moldova. Nu există nicăieri așa ceva. Există control vamal cu o singură oprire așa cum există între Republica Moldova și Ucraina. Am insistat la întâlnirile avute cu reprezentanții Serviciului Vamal să renunțe la această formulare pentru a putea accelera procesul de fluidizare a traficului din vamă. De ce să se insiste pe control comun când acesta presupune  o bază comună de date? Personal nu cred că Uniunea Europeană va agrea ca la baza de date a cetățenilor din UE să aibă acces un stat non-UE. Mai ales acum când protecția datelor cu caracter personal este un subiect extrem de sensibil și riguros verificat în Uniunea Europeana. Ar trebui, probabil, obținut acordul a 500 milioane de cetățeni UE de a permite accesul la datelor lor de către o terță parte.

este vorba deci de o formulare nereușită. Toate practicile despre care se vorbește că ar reprezenta controlul vamal comun, nu sunt decât controale one-stop, adică cu o singură oprire. Fără accesul reciproc al părților la bazele de date. Este important să existe voință din ambele părți și am convingerea că vom reuși soluționarea acestei situații.

-Dacă vorbim despre cooperarea economică dintre cele două state, care sunt mai mult decât simple state vecine, chiar dacă la capitolul comerț exterior România este cum e și firesc cel mai mare partener al Republicii Moldova, pe partea de investiții situația nu este similară. De ce se întâmplă acest lucru?

Putem vorbi și despre investiții deja că suntem pe primele poziții. În ce privește investițiile în capital social în R. Moldova, România este deja pe primul loc iar ca volum al investițiilor suntem pe locul doi.

Noi ne propunem să atragem și alți investitori din România în Republica Moldova. În acest sens ne propunem să pregătim un ghid al investitorului care să fie prezentat la diverse forumuri și mese rotunde din România și să fie oferit oricărei companii care dorește să investească în Republica Moldova. Rolul acestui ghid este de a oferi potențialilor investitori informații pertinente despre realitatea din Republica Moldova care să îi ajute să ia cele mai corecte decizii. Membrii Asociației noastre sunt companii de succes în România și faptul că am investit aici avem convingerea că va oferi încredere suplimentară celor ce analizează oportunitatea de a investi în Republica Moldova.

-Care sunt din perspectiva dvs avantajele și oportunitățile investiționale în Republica Moldova?

De departe, cel mai mare avantaj, deși fără un impact economic vizibil, este faptul că vorbim aceeași limbă. De asemenea, calitatea oamenilor. Sunt bucuros să constat că în foarte multe companii mari din România, se regăsesc oameni din partea asta a Prutului. Şi acest aspect este un motiv de mândrie pentru mine. Dacă vorbim despre factorii de impact economic aş putea vorbi despre Acordurile de Comerț Liber încheiate de Republica Moldova, existenţa Zonelor Economice Libere, precum şi facilităţile oferite investitorilor străini.

-Vorbind despre cadrul de reglementare, există o percepție în Republica Moldova că mai mulți moldoveni merg să investească în România decât invers. Și asta, din cauza    cadrului de reglementare și a climatului investițional în general, care în România este mult mai lejer și sigur.

 De câțiva ani există o nouă realitate, care nu poate fi ascunsă: mediul investițional a devenit predictibil pentru investitorii străini și acest lucru face ca Republica Moldova să fie o posibilă destinaţie investiţională.

În prezent, în Republica Moldova  există peste 1650 de companii cu capital românesc în timp ce în România există aproape 5000 de companii cu capital din Republica Moldova.  Și aici vorbim doar cei ce și-au deschis afaceri în România ca cetăţeni sau companii din Republica Moldova. Dacă luăm în calcul şi cetăţenii din Republica Moldova care au deschis firme în România folosind acte româneşti numărul este mult mai mare. Dar dacă discutăm de volumul sumelor investite raportul se schimbă net în favoarea României. Da, cu toţii ne dorim să avem investiții mai mari din România în Republica Moldova,dar există încă neîncredere care frânează investițiile românești de partea asta a Prutului.

Există interes real pentru investitori din România de a veni aici, suntem interpelați în a le oferi suport privind domeniile de interes. Și ne lovim de lipsa de transparență în procesul de privatizare, de privatizări făcute în circumstanțe neclare.  Dacă se dorește ca investitorii din România și nu numai, să vină să investească în Republica Moldova, ar fi benefic ca toate aceste procese de privatizare să se întâmple transparent și să fie anunțate din timp. Promovarea transparentă și anunțată din timp vor determina o creștere semnificativă a investitorilor de calitate de a veni în Republica Moldova. Este imperios necesar să se înțeleagă că  modul de a funcționa într-o companie cu reguli bine stabilite presupune alocare de timp, îți trebuie timp să te pregătești pentru a înainta o ofertă în cunoștință de cauză. Nu poți să ei o decizie corectă de a investi în două săptămâni.

-Interesul Republicii Moldova în ce privește investițiile străine ar fi ca acestea să fie atrase în afaceri de producere și export, care să ofere o valoare adăugată înaltă și mai puțin în comerț. Ar exista interes din partea investitorilor români să facă astfel de investiții?

Aceasta ar fi și una din atracțiile pentru investitori. Având aceste zone de liber schimb cu UE, CSI, cu Turcia, foarte curând cu China, este interesant pentru aceștia să-și disloce producția aici pentru ca să poată exporta fără taxe pe toate aceste piețe. Noi, ca și Asociație, vom deschide în scurt timp un birou de reprezentare în București, unde ne propunem să promovăm Republica Moldova ca destinație investițională. De anul trecut  am obținut suportul Consiliului de Export al României de a susține companiile românești care au investit și fac producție în Republica Moldova pentru a participa la târgurile internaționale. Și asta tocmai pentru a oferi și mai multă plusvaloare persoanelor care doresc să investească.

-Însă depinde mult și de faptul cât de bine respectă chiar autoritățile moldovene cadrul legal și de reglementare. Deoarece, în mare parte legislația moldovenească este armonizată cu cea europeană însă ea nu se respectă întocmai chiar de către autorități. 

Sunt de părerea că, chiar dacă facem doi pași în față și unul înapoi, este important să nu stăm pe loc, să nu stăm într-o inerție. E adevărat că nu este nimic perfect, niciunde în lume.  Însă cred că investitorii din România pot înțelege mai ușor aceste imperfecțiuni deoarece am parcurs și noi aceste etape de tranziție.

-Dacă vorbim despre investițiile în ramurile orientate spre consum, căci acestea sunt cele mai vizibile, observăm o intrare destul de anevoioasă a unor astfel de investiții în Republica Moldova. Spre exemplu, Kaufland , deși e companie germană,  a intrat pe filieră românească și a simțit o oarecare ostilitate a retailerilor  locali. A mai fost acea tentativă nereușită a celor de la Dedeman, care la un moment dat s-a blocat.

Din partea Kaufland lucrurile sunt destul de simple. Tenacitatea germană este arhicunoscută. Nu vor renunța și își vor atinge obiectivele. Deşi sunt convins că nu sunt bucuroşi că nu au reuşit să îşi atingă obiectivul propus, sunt la fel de convins că tot ceea ce fac o fac fără a neglija nimic din ceea ce ar putea impacta activitatea lor. Legat de antreprenori deja existenţi în piaţă sunt convins că înțeleg ce înseamnă o piață concurențială, că au nevoie să se adapteze, să înțeleagă că în scurt timp vor convieţui împreună cu reţelele internaţionale. De fapt antreprenori locali fac asta de la intrarea Metro în Republica Moldova. Si o fac bine ţinând de expansiunea lor.

Cât privește Dedeman, chiar în momentul lansării asociației noastre, am avut o discuție în care spuneam că nu văd situația Dedeman una închisă. Susțin în continuare același lucru. Dacă Dedeman nu și-ar mai fi dorit să revină vreodată în Republica Moldova, ar fi închis tot. Momentan ei au suspendat activitatea. Motivele pot fi foarte multe şi din pacate nu le cunosc.

-Tot despre Dedeman, aceasta a lansat recent inițiativa creării în România a unui fond de investiții pentru dezvoltarea antreprenoriatului. Altfel spus, compania intenționează să susțină inițiativele antreprenoriale pentru că, acestea când vor crește, vor  deveni clienții companiei. Vorbim despre o viziune care aici, de partea asta a Prutului, este încă imposibilă.

Mediul de afaceri autohton trebuie să treacă prin mai multe etape prin care am trecut și noi pentru a ajunge la acest nivel. Este extrem de important ca  antreprenoriatul să se dezvolte și să se consolideze pe principii sănătoase. Nu cum se practică în prezent când prin mici  înțelegeri de cartel se ocupă o piață sau alta cu patru-cinci cumetri. Asta nu e o dezvoltare,  un asemenea model nu duce nicăieri. Pentru că la un moment dat cu siguranță va veni cineva. Și dacă va fi cineva la fel de tenaci ca și cei de la Kaufland îi vor da la o parte pe cei autohtoni cu tot cu practicile lor anticoncurențiale.

-Cum conlucrați cu autoritățile moldovenești?

Există o conlucrare perfectibilă cu toate autoritățile Republicii Moldova.  Însă voiam să vă spun că, deși suntem din România, trăim și activăm aici și suntem interesați în dezvoltarea mediului de aici. Pentru noi Republica Moldova este o a doua casă. Mă roagă foarte mulți cunoscuți să le fac rost de niște muncitori din Republica Moldova și nu fac acest lucru sub nicio formă deoarece avem nevoie de oameni aici, nu ne dorim ca ei să plece. Vrem să stopăm acest fenomen al migrației și să convingem oamenii nu numai să rămână dar și să înceapă să se întoarcă acasă, mai ales cei care sunt la studii.

Și avem cu ce-i convinge pe oameni: în pofida impresiei generale, lucrurile în Republica Moldova se mișcă, chiar dacă anumiți pași nu se fac în direcția corectă, există un progres și climatul de afaceri devine tot mai deschis pentru investiții.

-Vă mulțumesc pentru discuție

Interviu realizat de Ion Chișlea

1...272829...32Pagina 28 din 32
Economica își propune să ofere știri, articole, analize, interviuri și editoriale calitative despre evoluțiile businessului și economiei moldovenești într-o formă cât mai accesibilă pentru publicul larg.
Contactați-ne: office@economica.md
© Copyright Economica.md