Acasă Blog Pagina 35

Cererea în creștere constantă de alimente ecologice la nivel mondial, o șansă de dezvoltare pentru fermierii moldoveni

0


Dacă produsele agroalimentare convenționale moldovenești trebuie să înfrunte o competiție acerbă pe piețele externe, cele produse în regim BIO pot intra lejer, grație cererii crescânde și a ofertei insuficiente, înregistrate în ultimul deceniu pe această nișă.

Dimensiunile mici ale afacerilor agricole moldovenești reprezintă unul din cele mai mari handicapuri când este vorba despre competitivitatea acerbă de pe piețele externe ale produselor agroalimentare. Însă există câteva nișe, unde situația nu este atât de dramatică, oferta nu acoperă cererea în creștere și fermierii moldoveni, printr-un efort bine direcționat, pot să-și asigure o piață de desfacere constantă.

Este vorba, printre altele, de agricultura BIO, o ramură a agriculturii care deja de 20 de ani nu face față cererii în creștere în lumea occidentală.

O piață de 33 de miliarde și care continuă să crească

Industria internațională de alimente ecologice – atât în Europa cât și în întreaga lume este în creștere constantă. Veniturile globale ale acestei piețe erau în 2018 de circa 95 miliarde de euro.

Piața este în creștere dinamică în multe țări europene: Germania a depășit 10 miliarde de euro, piața franceză s-a dublat în ultimii cinci ani, iar în Danemarca alimentele ecologice dețin o cotă de 13,3% din piața produselor alimentare.

Creșterea pieței este una viguroasă dacă ținem cont de faptul că, potrivit unui raport al Parlamentului European, în anul 2017 piața europeană a produselor BIO valora peste 30 miliarde de euro.

Pe de altă parte, agricultura statelor UE, este departe de a acoperi această cerere și nu există un trend pronunțat privind trecerea producătorilor agricoli, care și așa au piețele de desfacere asigurate, la schimbarea modului de producere.

Această stare a lucrurilor îi favorizează pe fermierii din țările terțe, inclusiv Republica Moldova, pentru care nu reprezintă o problemă prea mare să-și convertească terenurile agricole la producerea în regim BIO.

Aproape 4% din terenuri cultivate în regim BIO

Din cauza deficitului de produse ecologice pe piețele europene, Comisia Europeană permite importul acestora și din țările unde încă nu este bine pus la punct un sistem de certificare a alimentelor ecologice și trasabilitatea acestora. Este suficient ca organismele de certificare, recunoscute în UE să poată activa în țările de origine a alimentelor.

Potrivit Marcelei Stahi, șefa direcției agricultură ecologică din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și a Mediului, în anul 2018 în țara noastră existau 12 organisme de certificare internaționale și două – naționale. Iar din cei 136 de fermieri, care produc în regim organic, 89 erau certificați de organismele internaționale.

”Este o soluție salvatoare, care permite fermierilor moldoveni să-și exporte producția BIO în Uniunea Europeană chiar dacă sistemul național de certificare încă nu face față exigențelor UE”, ne relatează Marcela Stahi.

De către organismele internaționale sunt certificate pentru producerea BIO 73,4 mii de hectare de terenuri agricole iar de către organismele naționale – 2261 hectare. În total este vorba despre 75,7 mii hectare de terenuri cultivate în regim organic ceea ce reprezintă 3,9% din suprafețele agricole.

Ce produse ecologice exportă fermierii moldoveni

Potrivit datelor oficiale, în anul 2018 au fost exportate peste 52,1 mii tone de produse moldovenești BIO. 

Din punct de vederea cantitativ, cel  mai exportat produs agricol ecologic moldovenesc este porumbul. Anul trecut au fost livrate în afara țării peste 32 mii de tone de porumb. Grâul a fost exportat în cantitate de 2233 tone iar soia –  de 1098 tone.

Nucile sunt și ele în topul exporturilor de produse BIO, anul trecut fiind exportate 5275 tone de nuci în coajă și 1577 tone de miez de nucă.

De asemenea, unul din cele mai exportate produse BIO este materialul săditor de lavandă. Anul trecut au fost exportați nu mai puțin de 350 mii de puieți ai acestei plante.

În 2018 au mai fost exportate 4048 tone de semințe de dovleac și 4400 tone de semințe de floarea soarelui ecologice.

Afacere ecologică de 10 milioane de euro

Unul din liderii exportului de produse ecologice moldovenești este compania moldo-olandeză Prograin Organic, care doar anul trecut a exportat circa 20 mii de tone de cereale BIO de producție moldovenească, cifra de afaceri a companiei în 2018 fiind de 10 milioane de dolari.

Potrivit lui Spartac Chilat, directorul companiei, la moment Prograin Organic exportă produse BIO în Olanda, Franța, Germania, Austria și Bulgaria.   Compania a fost fondată în 2014 existând la acel moment atât interesul părții olandeze față de potențialul ecologic al agriculturii moldovenești cât și interesul antreprenorilor moldoveni de a atrage investitori din UE, care să asigure și piața de desfacere pentru produsele BIO moldovenești. Compania a început să colaboreze cu fermierii moldoveni, călăuzindu-i în procesul de trecere la agricultura organică. În prezent, Prograin Organic are încheiate parteneriate cu 50 de fermieri, producători în special ai culturilor de câmp.

Cum se face agricultura organică

Potrivit legislației moldovenești, care după semnarea Acordului de Asociere cu UE a fost racordată la cea europeană, normele producției ecologice nu admit utilizarea de fertilizatori chimici ai solului, pesticide, materiale furajere, aditivi alimentari, ingrediente pentru prepararea alimentelor, substanțe folosite în alimentația animalelor, produse pentru curățarea și dezinfectarea adăposturilor pentru animale și de alte produse contraindicate în agricultura eco. Agricultorii vor folosi semințe sau răsad obținut tot prin metode de producție ecologică.

În cazul în care într-o gospodărie agricolă nu toate terenurile sunt folosite pentru producere  ecologică, agricultorul va separa parcelele, produsele, inclusiv animalele care consumă hrană eco de cele care se alimentează din surse neecologice. Potrivit legii, agricultorul trebuie să țină un registru pentru a evidenția această separare clară între tot ce este și ce nu este ecologic în gospodăria sa.

Menţinerea şi ameliorarea stării florei şi faunei solului şi a fertilităţii sale naturale, prevenirea și combaterea tasării sau eroziunii solului și hrănirea plantelor doar prin ecosistemul solului și nu folosind alte metode reprezintă alte reguli pe care agricultorul ecologic trebuie să le respecte. Acesta mai trebuie să stimuleze sistemul imunitar al animalelor pe care le crește și să le îngrijească în funcțiile de necesitățile fiecărei rase.

Potrivit Marcelei Stahi, perioada de conversie a terenurilor la agricultura ecologică este de doi ani pentru culturile anuale și de 3 ani pentru cele multianuale. Altfel spus, terenurile unde urmează să se cultive în regim BIO trebuie să se ”odihnească” timp de 2-3 ani pentru ca recoltele de pe ele să fie considerate organice.

Statul oferă subvenții pentru perioada de conversie

Nu e un lucru atât de ușor pentru fermierii moldoveni, care, în marea lor parte nu-și permit să facă astfel de pauze. Aici în ajutor vine Ministerul Agriculturii, care prin Agenția de Intervenții și Plăți în Agricultură oferă subvenții pentru aceste perioade. Pentru un hectar de vii, livezi sau de legume, în primul an se oferă 1500 de lei, în anul doi – 2000 lei și în anul trei – 2500 lei. Pentru culturile de câmp subvențiile sunt de 800 de lei la hectar în anul unu și de 1000 de lei în anul doi. În cazul cultivării de plante medicinale eco, subvențiile sunt de 1300 de lei în primul an și de 1600 în cel de-al doilea.

 Pe lângă regulile stricte privind cultivarea în regim BIO, potrivit lui Spartac Chilat, trebuie respectate și regulile de recoltare, de depozitare și de transportare a produselor ecologice. Astfel, depozitele pot fi tratate doar prin metoda de fumigare cu CO2 iar mijloacele de transport trebuie și ele adaptate.

”Pentru moment în cazul transportului auto se face o derogare de la reguli și se utilizează transportul convențional, nu înainte de a fi pregătit corespunzător. Însă, pentru a corespunde întocmai normelor de livrare în regim BIO, sunt necesare și containere speciale, și terminale speciale”, ne relatează managerul, care a menționat că în luna iulie 2018, compania a dat în exploatare un terminal pe teritoriul portului Giurgiulești, care corespunde tuturor normelor de stocare și transportare a produselor BIO.

”În iunie 2015, a  fost dat în exploatare Terminalul Cerealier din orașul Florești, cu o capacitate de depozitare de circa 2700 m2, iar în 2018 Terminalul Cerealier din Zona Economică Liberă a Portului Internațional Giurgiulești, cu o capacitate de depozitare de 3250 m2, fiind al doilea după mărime din țară. Linia modernă de sortare, calibrare și ambalare a produselor agroalimentare destinate consumului uman, precum și instalațiile de depozitare și prelucrare sunt în conformitate cu standardele internaționale în domeniu”, a menționat managerul.

Cum se exploatează corect solul în regim BIO

Astfel, Prograin Organic are toată infrastructura necesară exportului în regim BIO și urmează să extindă și parteneriatele cu fermierii pentru ca în toamnă, suprafețele cultivate în regim organic să ajungă la 20 mii de hectare de la 12 mii în prezent.

Compania intenționează să se ocupe și de agricultură nemijlocit pentru a demonstra la modul practic cum trebuie corect de exploatat terenurile agricole în regim BIO.

”Din păcate, fermierii noștri nu țin cont, în procesul de producere, de păstrarea calității solului, nu asigură asolamentul și perioadele  necesare pentru restabilirea fertilității. Noi ne propunem să practicăm agricultura ecologică conform tuturor rigorilor pentru ca modelul nostru să fie preluat și de ceilalți fermieri”, menționează Spartac Chilat.

În prezent produsele BIO, deși într-un proces de ieftinire constantă în ultimii 20 de ani, sunt încă mai scumpe decât cele convenționale. Potrivit lui Nicolae Cojocaru, fermier și entuziast ecologist, valoarea adăugată a produselor BIO pe piața europeană este cu 40% mai mare decât în cazul produselor convenționale. Acesta este încă un stimulent pentru fermieri.

Uleiuri presate la rece din semințe ecologice

Nicolae Cojocaru este și director comercial al  companiei Arhigeea, specializată în producerea uleiurilor presate la rece. Acum aceasta produce 12 uleiuri, cele mai populare fiind uleiurile din semințe de in, dovleac, armurariu, nuci, cânepă, muștar sau susan.

Compania Arhigeea a fost fondat doar în 2017 și anul trecut a început vânzările de uleiuri. Acum se pregătește să producă și în regim organic, procesul fiind puțin mai dificil deoarece încă nu este acreditat în R. Moldova vreun organism de acreditare a produselor BIO procesate. Însă, potrivit lui Cojocaru, cei 15 fermieri cu care compania are acorduri de livrare a materiei prime sunt deja pregătiți să cultive în regim BIO, o parte din terenuri fiind convertite deja.

Nicolae Cojocaru este optimist în ce privește viitorul agriculturii organice în Republica Moldova. Împreună  cu alți adepți ai produselor organice, el a contribuit la lansarea pieței de produse BIO Eco Local, care se organizează în fiecare sâmbătă la Chișinău. Deși este un pas mic, acesta este foarte important pentru a testa cererea și a vedea potențialul pieței.

Viitorul sună bine

”Până acum nici nu știam ce cerere există pe piața internă, o piață specializată este însă de natură să testeze cererea și oferta, să se formeze prețurile. Este deja un început și sunt sigur că printre conaționalii noștri există suficienți susținători ai alimentației sănătoase”, menționează managerul.

El consideră că și statul ar putea contribui la promovarea agriculturii ecologice, oferindu-le facilități în cadrul achizițiilor publice producătorilor de produse organice.

”În Franța și Italia autoritățile au contribuit enorm la popularizarea produselor organice, atribuindu-le acestora o cotă de 5% din volumul total de produse alimentare achiziționate de stat. Acest lucru ar putea fi repetat și la noi, consolidând agriculturii ecologice moldovenești”, subliniază el.

Potrivit lui Cojocaru, agricultura BIO și alimentația ecologică  va crește enorm în următorii ani pe măsura sporirii culturii alimentare a populației. De aceea, trecerea fermierilor moldoveni la agricultura în regim BIO pentru a ocupa în perspectivă o cotă din piața de profil a UE trebuie susținută și încurajată.

Și Spartac Chilat consideră că fermierii moldoveni au toate șansele să se poziționeze bine pe piața europeană a produselor BIO. Mai ales că  punctele slabe ale agriculturii autohtone, parcelarea excesivă și productivitatea scăzută și deci costurile necompetitive în cazul agriculturii convenționale nu se răsfrâng și asupra agriculturii ecologice.  

Ion Chișlea

Oana Motoi, Managing Partner CEG România: În mod cert, semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană a deschis noi porți către domeniul investițional din Republica Moldova

0





Odată cu semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, implicit a Acordului de Liber Schimb, țara noastră a devenit tentantă pentru o serie de investiții. Bineînțeles, cele mai rapide în acest sens au fost companiile ce activează în domenii ce nu necesită pregătiri și investiții în procesul de producere. Este vorba de companii de consultanță și servicii, pentru care principala atracție de a începe activitatea  în Republica Moldova o reprezintă capitalul uman înalt calificat. Pe această cale a mers și compania de consultanță financiară Cromwell Evan Global, care și-a deschid acum un an oficiu în Chișinău. CEG împreună cu partenerii săi de la casa de avocatură Vernon | David, care se află în R. Moldova deja de 10 ani, estimează să aibă o în acest an o cifră de afaceri de până la 700 mii de euro, un sfert din aceasta reprezentând exportul de servicii. Cele două companii au în jur de 20 de angajați, care au în medie salarii de 16 mii de lei moldovenești. Despre activitatea în Moldova am discutat cu Oana Motoi, Managing Partner CEG România.

Dnă Oana Motoi, care este profilul Cromwell Evan Global și ce a stat la baza deciziei de a-și extinde activitatea în R Moldova.

Stabilită în Romania și Republica Moldova, Cromwell Evan Global oferă servicii de consultanță fiscală și financiară de o înaltă calitate. În cadrul CEG ne mândrim cu faptul că am reușit să înființăm o companie care încorporează valorile sale în munca de zi cu zi, astfel asigurând că vom îndeplini lucrul după cele mai înalte standarde. Scopul nostru este acela de a deveni o firmă care oferă servicii de consultanță într-un mod proactiv și direct proporțional nevoilor clienților, și nu într-un mod reactiv. Întotdeauna ne uităm spre viitor, ceea ce ne permite să fim inovativi.

La baza deciziei de a ne extinde activitatea și în Republica Moldova a stat faptul că țara a înregistrat creștere economică an de an începând cu anul 2014, iar o data cu semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeana, tot mai mulți investitori străini, clienți ai companiei noastre, și-au manifestat interesul de a își extinde businessul în Republica Moldova.

Astfel, expunerea europeană pe care am avut-o și interacțiunea cu investitorii străini ne-au demonstrat că Republica Moldova este o țară emergenta pentru noi și suntem convinși că experiența noastră acumulată în procesul de aderarea și armonizare a legislației din România cu cea din Uniunea Europeana, și nu numai, ne califică printre cei mai buni specialiști practicieni pentru mediul de afaceri din Republica Moldova. Asta întrucât echipa noastră locală este una mixtă, formată atât din specialiști practicieni pe legislația din Republica Moldova, dar și specialiști pe legislația internațională, iar aici nu ne referim numai la legislația comunitară. Avem colegi în echipă care au practicat consultanță fiscală și juridică inclusiv pe legislația Statelor Unite ale Americii. Acest mix ne ajută să ne completăm reciproc și să oferim clienților noștri servicii adaptate standardelor internaționale de calitate.

  • Ce servicii  oferă compania CEG, în ce țări le exportați și care este valoarea acestor servicii?

Cromwell Evan Global este o companie independentă ce oferă servicii de consultanță și fiscalitate în afaceri. În același timp, compania noastră este asociată cu biroul de avocatură Vernon | David, ce ne oferă posibilitatea de a oferi servicii integrate de fiscalitate, avocatură și consultanță în business. Aceste servicii sunt prestate atât în Republica Moldova, cât și in România. Desigur aceste servicii sunt prestate atât companiilor locale, cât și companiilor din alte țări. Până în prezent, am lucrat cu companii stabilite în Uniunea Europeană, Kazahstan, Ucraina și Statele Unite. Avem foarte multe proiecte pe legislația comunitară în cadrul biroului nostru din România, proiecte în care încercăm să implicăm tot mai mult colegii noștri din Republica Moldova pentru a le crea expunere la ceea ce ușor ușor începe a se implementa și local. Acest transfer de know-how ne-a ajutat și continuă să ne ajute sa adresăm într-un mod proactiv aspecte esențiale aplicabile clienților noștri astfel încât planurile de business pe termen mediu și lung sa fie întocmite pertinent, fără derapaje majore și aliniate legislației în vigoare.

  • Dar cât de calitativ este potențialul uman din RM pentru a fi antrenat în activitățile companiei dvs?

Considerăm că potențialul oamenilor de a activa în domeniul consultanței în Republica Moldova este unul absolut uimitor. Am avut ocazia să întâlnim oameni deosebiți care întotdeauna tind spre dezvoltare continuă, sunt la curent cu toate schimbările și își asumă responsabilitatea vis-a-vis de activitatea companiei noastre de zi cu zi.

Studenții și absolvenții, care decid să rămână în Republica Moldova întotdeauna sunt dornici să învețe lucruri noi. De fapt, în cadrul companiei avem și persoane care au activat de mult timp în străinătate și au decis să se întoarcă în Republica Moldova, ce ne oferă șansa nu doar să avem un schimb reciproc de experiență, dar și să înțelegem că țara are un potențial major pentru viitor, fapt ce ne confirmă că am luat decizia corectă cu privire la extinderea activității noastre pe această piață.

Ne considerăm norocoși cu echipa pe care o avem iar acest aspect ne dă certitudinea că vom reuși în permanență să implementăm standardele internaționale de calitate care definesc misiunea firmei noastre și a asocierii cu casa de avocatură. Pentru a înțelege mai bine la ce mă refer, spre exemplu, practica de la Chișinău a casei de avocatura asociată a fost calificată drept lider de piață pe toate ariile de practică de către unul din cele mai mari directoare juridice din lume, The Legal 500. Această calificare a fost posibilă datorită oamenilor locali cu care colaborăm și de care suntem extrem de mândri pentru reușitele pe care le obțin an de an.

  • Forța de muncă calificată mai este o atracție investițională în R. Moldova? Mai este ea suficientă dat fiind exodul masiv al populației în primul rând a celei calificate.

Într-adevăr exodul masiv al populației calificate din Republica Moldova ar putea avea o influență mai puțin favorabilă prin rândul investitorilor. Însă, trebuie să menționăm totuși că rata oamenilor care dețin studii superioare în Republica Moldova este foarte ridicată, iar procentajul celor care decid să rămână în țară și să își continue activitatea este de asemenea la moment acceptabil. Iar așa cum menționam mai sus, noi am avut experiențe extrem de pozitive în această zonă. Creșterea numărului de investiții din ultimii ani este îmbucurător. Noi observăm un trend pozitiv în rândul populației aptă de muncă care, în cazul nostru, revine în tară, sau în alte situații renunță la ideea de a pleca în afara granițelor. 

Problema forței de muncă calificate există în majoritatea țărilor, și spre exemplu vedem un imbold pozitiv ce se întâmplă în Republica Moldova cu stabilirea sistemului dual de învățământ.

  • În ce măsură a influențat acordul de asociere dintre RM și UE și semnarea DCFTA activitatea companiei dvs și în general a sectorului?

În mod cert, semnarea acordului de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a deschis noi porți către domeniul investițional din Republica Moldova. De fapt, semnarea acordului de asociere a fost și un imbold pentru noi să penetrăm pe piața de consultanță din Republica Moldova, așa cum menționam mai sus.

Ce ține de activitatea Cromwell Evan Global, ținând cont că Republica Moldova tinde spre armonizarea legislației locale cu cea din Uniunea Europeană, împreună cu casa de avocatură asociată Vernon | David, intenționăm să ne folosim experiența din domeniul consultanței pe legislația comunitară pentru a desena acea frontieră imaginară a diferențelor dintre cele două legislații, astfel încât să putem aduce plus valoare procesului de armonizare legislativă actual. În acest sens, colaborăm cu anumite organizații de business din Republica Moldova, precum Camera de Comerț Americană din Moldova,  Asociația Businessului European din Moldova și Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova.

  • Ce planuri aveți în continuare, atât CEG cât și Vernon David  în RM?

Avem planuri mari de expansiune. Casa de avocatură asociată, Vernon David, împlinește anul acesta 10 ani de activitate pe piața din Republica Moldova, pe când compania noastră este prezenta de 1(an), ce se va împlini la sfârșitul lunii Aprilie. Împreună cu ei, ne dorim să adresăm în continuare la cele mai înalte standarde de calitate internațională solicitările actualilor si viitorilor noștri clienți, investitori internaționali cu businessuri de talie medie si mare in Republica Moldova. Totodată, noi avem un serviciu implementat denumit consultanță 360, lansat in premiera pe piață. Prin intermediul acestui serviciu reușim sa promovăm potențialul pieței și să atragem investitori noi. Spre exemplu, în acest moment, suntem în discuții cu 5 investitori din România și nu numai, care își doresc să intre pe piață. Suntem mândri că reușim să contribuim, cu o mică parte, la dezvoltarea economică a țării prin atragerea de noi investiții.

De ce Chișinăul ezită să integreze sistemul energetic moldovenesc în cel european

0
Transelectrica

Deși guvernul de la Chișinău a aprobat aderarea la piața energetică a Uniunii Europene, ezită să lanseze implementarea acestei decizii atât din considerente ce țin de „tradițiile” stabilite în aprovizionarea cu energie din este dar și din motiv că valoarea proiectului de interconexiune energetică cu România și, implicit, cu Uniunea Europeană, este destul de mare.

Expertul energetic de la IDIS Viitorul, Ion Muntean explică într-un podcast că, deși și-a asumat angajamentul de a transpune legislația europeană privind administrarea sectorului energetic,  pentru a asigura dezvoltarea unei piețe energetice după rigorile UE, sunt necesare și modificări la nivel structural care implică și dezvoltarea infrastructurii energetice.

Potrivit lui Muntean, modelul pieței energetice promovat de UE pune accent pe securitatea aprovizionării cu energie electrică prin crearea interconexiunilor si infrastructurii necesare în/între țările membre și ieftină prin promovarea concurenței. Din punct de vedere structural,  o piață este considerată puternică daca dispune de un mix energetic diversificat, adică o accesibilitate a energiei electrice din diverse surse (convenționale și regenerabile).

Prin urmare, o piață unificată la nivelul UE încearcă să preia avantajele de care dispun unele țări cu scopul de a consolida această piață și a multiplica beneficiile comune. Practic țările membre se conectează la o rețea comună a transportatorilor de energie electrică numită ENTSO-E.

”Din punct de vedere tehnic aderarea Republicii Moldova la piața UE de energie se poate realiza prin crearea interconexiunilor cu România. În acest sens sunt examinate 3 interconexiuni: Isaccea – Vulcănești, Iași – Strășeni și Bălți Suceava. Din acestea interconexiunea Isaccea –Vulcănești a fost declarat ca proiect de importanță strategică pentru țară și au fost negociate deja și acorduri de finanțare cu UE, BEI, BERD și Banca Mondială. Valoarea totală a proiectului este estimată la 270 milioane de euro în care intră instalarea unor convertizoare de frecvență pentru a asigura compatibilitatea sistemelor electroenergetice din Republica Moldova și România, construcția liniilor de interconexiune și construcția liniei de capacitate Vulcănești – Chișinău. Deși acordurile de finanțare au fost semnate încă în anul 2017, până în prezent careva progrese vizibile nu sunt sesizate”, este de părere Ion Muntean .

Aderarea Republicii Moldova la piața UE de energie electrică este examinată și în comun cu Ucraina care la fel are declarată ca prioritate strategică aderarea la piața de energie electrică a UE. Această opțiune ar reduce semnificativ valoarea proiectului de interconexiune din motiv că în prezent sistemul electroenergetic din Republica Moldova este conectat sincron cu cel din Ucraina. În același timp lucrurile sunt mai complexe pentru Ucraina datorită interconexiunilor cu Polonia, Rusia, Belarus și Ungaria.

Interconectarea sistemului energetic cu România are doar benefici pentru Republica Moldova. Este vorba de sporirea securității energetice a țării, prețuri competitive și stoparea procurărilor de energie de la Centrala Termoelectrică Moldovenească din stânga Nistrului. În ultimul caz, beneficiul este că vor fi stopate achizițiile de energie electrică de la Cuciurgan, prin intermediul cărora este finanțat regimul separatist de la Tiraspol.

În concluzie, Ion Muntean a spus că în prezent guvernul de la Chișinău, deși a aprobat aderarea la piața UE, ezită să lanseze implementarea atât din considerente ce țin de „tradițiile” stabilite în aprovizionarea cu energie dar și din motiv că valoarea proiectului este destul de mare. Totodată, expiră și termenii de realizare a angajamentelor asumate de RM. Iar opțiunea interconexiunii concomitente cu Ucraina  este una de o perspectivă mai îndelungată datorită considerentelor economice dar și cele de securitate din această țară.

Leul moldovenesc se depreciază simțitor. Cauze și prognoze

0

După o oscilare moderată timp de circa opt luni în preajma valorii de 19,5 pentru un euro, leul moldovenesc a început să se deprecieze simțitor la începutul lunii curente, provocând o oarecare agitație pe piața valutară în ultimele zile.

Banca Națională a stabilit cursul valutar pentru 18 aprilie la cotația de 20,22 de lei pentru moneda unică europeană după ce acum o lună un euro valora 19,45 lei, în ultimele zile fiind constatată și o oarecare agitație la casele de schimb valutar.

Conjunctură favorabilă în ultimii trei ani

Leul moldovenesc urca la data de 13 august 2018 la valoarea de 18,8 pentru un euro, cea mai înaltă cotație a valutei moldovenești de după criza bancară din 2014-2015, provocată de furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar autohton.  Stabilitatea relativă a valutei moldovenești în ultimii trei ani și chiar întărirea ei în raport cu principalele valute de referință începând cu luna mai 2016 s-au datorat  ofertei nete de valută pe piață din partea cetățenilor și cererii nete din partea companiilor.

”Piața valutară s-a stabilizat în ianuarie 2016, atunci când s-au stabilizat cererea și oferta. Ulterior, oferta a fost mult mai mare, iar companiile nu aveau nevoie de valută. Acest surplus a constituit până în iunie 2018 circa 650 milioane de dolari, cu mult mai mult decât au avut nevoie agenții economici. Toate acestea au pus o presiune asupra valutei și leul s-a întărit”, explica acum aproape un an în urmă expertul Veaceslav Ioniță stabilitatea și chiar aprecierea valutei naționale.

Situația se schimbă, leul scade

Situația a început să se schimbe acum o lună, când leul moldovenesc s-a depreciate cu 3% față de dolarul american și cu aproape 4% în raport cu valuta unică europeană.

Dacă la 18 martie un euro valora, potrivit cotațiilor BNM 19,45 lei, peste o lună adică pe 18 aprilie, raportul era deja de 20,22 lei pentru un dolar. În aceeași zi băncile cumpărau un euro cu 20,1 -20,16 lei și îl vindeau cu 20,2-20,34.

BNM spune că nu există motive de neliniște

Banca Națională a Moldovei dă însă asigurări că situația este sub control. Instituția a anunțat printr-un comunicat presă că leul trece doar printr-o perioadă de reajustare, iar o criză nu se prevede.

BNM menționează că, în ultimul timp, pe piețele financiare externe, cursul euro s-a înscris pe un trend de apreciere față de dolar, pe fondul unor evoluții favorabile a indicatorilor macroeconomici ai zonei euro. Respectiv, în luna curentă, moneda unică europeană s-a scumpit de la 1,1218 euro pentru un dolar până la nivelul de 1,13 euro per dolar iar această dinamică explică și deprecierea leului moldovenesc (rezervele valutare moldovenești sunt în dolari) în raport cu euro.

În același timp, piața valutară internă a fost caracterizată de o tendință moderată de depreciere a leului moldovenesc față de dolarul SUA.

”În prezent, piața valutară locală se află într-o etapă temporară de reajustare, volatilitatea, precum și ritmul de depreciere față de moneda de referință fiind îndeaproape monitorizate de către Banca Națională.”,  dă asigurări banca Centrală. Totodată aceasta dă asigurări că nu există premise pentru situații de criză pe piața valutară, existând decalaje minore între cerere și oferta de valută străină iar principalii operatori de pe piață manifestă calm și activează în regim normal.

BNM amintește publicului că nu prognozează sau țintește dinamica leului, obiectivul său fundamental fiind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor, însă va continua să monitorizeze și evoluția pieței valutare interne.  ”Banca Națională dispune de suficiente pârghii pentru a influența piața valutară, implicit de rezerve valutare adecvate (4,7 luni de import), pentru a asigura o reacție promptă, la necesitate.”, se spune în comunicat.

Cererea de valută a crescut, oferta a scăzut

În același timp, experții explică că deprecierea era de așteptat, în condițiile în care importurile au crescut, iar banii transmiși de moldoveni de peste hotare s-au împuținat.

Pe de altă parte, cererea de valută a crescut odată ce unele mărfuri importate masiv în Republica Moldova s-au scumpit. Este și cazul gazelor natural, care au fost scumpite de către Gazprom, unicul furnizor de gaze în R. Moldova, cu 26%.

Factorul politic

Nu este de neglijat și factorul politic, această latură a problemei fiind în special agreată de către guvernarea interimară asigurată încă de Partidul Democrat din Moldova. Principalele mijloace media, afiliate partidului respectiv tirajează de câteva zile opinia expertului Viorel Gârbu, care a menționat factorul politic printre cauzele deprecierii.

„Situaţia politică este un factor care creează tensiune şi nervozitate în comportamentul cetăţenilor, dar această tensiune şi nervozitate a fost manifestată şi în lunile februarie, martie, deci inclusiv şi în luna aprilie. Sigur că instabilitatea politică este un factor”, a menţionat Viorel Gîrbu pentru Publika TV.

”Va ajunge la 21 lei per euro în a doua jumătate a anului”

Totuși, experții sunt de părere că leul nu va mai pierde mult în valoare și vin cu unele calcule. De exemplu, doctorul în economie, Sveatoslav Mihalache prognozează că euro se va opri la 20 de lei și 40 de bani în următoarele trei luni și va depăși valoarea de 21 de lei abia în a doua parte a anului curent.

Pe lângă cei care vor să schimbe euro și dolari în lei, de pe urma deprecierii leului are de câștigat și statul, care încasează mai mulți bani de la agenții economici care importă marfă și vor plăti o valoare mai mare pentru TVA în lei. Totuși, din această cauză, cetățenii s-ar putea trezi cu prețuri mai mari pentru produsele de import. Diferențele s-ar putea observa în decursul a câtorva luni, mai spun experții.

Republica Moldova, la finele unui ciclu de dezvoltare economică, socială și politică

0

Alegerile parlamentare din luna februarie a anului curent marchează finalizarea unui ciclu complet în dezvoltarea economică, socială și politică a țării. În același timp, acesta corespunde practic cu expirarea cadrului strategic de dezvoltare a țării stabilit de Strategia „Moldova 2020”, dar și cu aprobarea unor noi obiective pentru următorii 10 ani. Constatarea aparține centrului analitic Expert-Grup, care a prezentat pe 17 aprilie o nouă ediție a publicației sale periodice Monitorul Financiar.

Potrivit publicației, cu referire la sistemul financiar, recentele evenimente demonstrează că acesta reprezintă un sector cheie nu doar din perspectiva contribuției la finanțarea economiei, dar și în ceea ce privește stabilitatea și securitatea națională. Astfel, indiferent de culoarea politică care va predomina în următorul guvern, sistemul financiar trebuie să rămână un element central al planului de guvernare, cu priorități bazate atât pe punerea în practică a reformelor realizate până la moment, cât și pe cristalizarea unor noi direcții de dezvoltare și modernizare.

Sistemul financiar, stabilizat după criza din 2014-2015

Tendințele actuale din sistemul financiar sunt determinate în mare parte de reformele aplicate sectorului bancar după criza din 2014-2015. Demarate sub forma unor măsuri de stabilizare ce au urmărit printre altele reluarea cooperării cu principalii parteneri externi, acestea au continuat cu acțiuni de revizuire și ajustare a legislației.

O mare parte din acțiuni guvernarea și le-a asumat în cadrul unui Memorandum cu FMI, care a pus un accent deosebit pe transparentizarea acționarilor bancari și fortificarea mecanismului de guvernanță corporativă. De asemenea, trecerea la standardele de reglementare și supraveghere Basel III a fost demarată conform calendarului negociat în cadrul Acordului de Asociere cu UE și presupune implementarea unor noi cerințe privind suficiența capitalului, tranzacțiile cu părțile afiliate, evaluarea și gestiunea riscurilor, regimul sancțiunilor etc.

Cea mai mare parte a sistemului bancar, controlată de grupuri străine

În cele din urmă, reformele au cuprins și alte sectoare cum ar fi organizațiile de creditare nebancară sau sectorul asigurărilor, însă acestea nu au putut să atingă intensitatea celor dintâi. Condițiile actuale în care se găsește sistemul financiar oferă momentul oportun pentru continuarea reformelor în direcția dezvoltării și modernizării. Astfel, spre deosebire de acum 10 ani, cea mai mare parte a sistemului este controlat de bănci sau grupuri financiare străine. Pe piață au intrat acționari cu renume și experiență pe plan regional și chiar internațional, cum ar fi Banca Transilvania la BC Victoriabank, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare la BC Moldova Agroindbank sau Intesa Sanpaolo la BC Eximbank.

Totodată și poziția financiară a băncilor s-a îmbunătățit, acestea devenind mult mai bine capitalizate, suficient de lichide și în continuare profitabile. De altfel și condițiile macroeconomice prezintă o situație stabilă, cu o inflație în limitele coridorului țintit și dobânzi reduse la credite.

Creditarea populației se mută tot mai mult pe segmentul de microfinanțare

Totuși, pe lângă aceste tendințe pozitive există și o serie de dificultăți ce își au rădăcinile la fel în perioada crizei bancare. Acordarea garanțiilor pentru creditarea băncilor care în final au fost lichidate este una din cauzele principale ce a dus la apariția unui exces de lichiditate pe piața monetară, situație care presupune intervenții costisitoare pentru BNM. Mai mult ca atât, aceste intervenții au un efect dublu deoarece diminuează semnificativ interesul băncilor și așa redus de a credita economia reală. Adițional, revizuirea politicilor de creditare și scăderea încrederii populației în instituțiile bancare au creat premise pentru creșterea rapidă a sectorului de micro-finanțare și leasing. Creșterea necontrolată a acestui segment, fără fortificarea cadrului de protecție a consumatorilor poate duce la o supraîndatorare a populației, cu riscuri de contagiune asupra sectorului bancar.

Ce urmează

În baza constrângerilor identificate, ediția actuală a Monitorului Financiar vine cu o serie de recomandări de politici privind direcțiile de dezvoltare a sistemului financiar național. În primul rând, acestea țintesc fortificarea capacității instituțiilor financiare de a răspunde cerințelor și așteptărilor mediului de afaceri, guvernului sau gospodăriilor casnice în ceea ce privește mobilizarea capitalului. De asemenea, accentul este pus pe eradicarea economiei informale prin creșterea incluziunii financiare, perfecționarea sistemelor de plăți și sporirea aptitudinilor financiare ale populației. Nu în ultimul rând, sistemul financiar trebuie să devină o sursă solidă de protecție pentru consumatorii de servicii financiare, un factor de stabilitate pentru finanțele publice și generator de credibilitate pentru mediul internațional.

Republica Moldova trebuie să adopte un cadru de politici bine corelate pentru o abordare sistemică pe termen lung a dezvoltării durabile. Drept urmare, sistemul financiar este un sector de politici cheie care poate susține economia națională și contribui la dezvoltarea societății, iar prezentul studiu propune cinci obiective și o serie de acțiuni de realizat în acest sens. Acestea se înscriu în chiar viziunea primului pilon al Strategiei „Moldova 2030”, orientat spre o economie durabilă și incluzivă.

Cinci recomandări de la Expert-Grup

Astfel, pentru a contribui la primele 3 obiective specifice din SND „Moldova 2030”: creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice; creșterea accesului oamenilor la infrastructura fizică, utilitățile publice și condiții de locuit și ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale, factorii politici de decizie trebuie să-și concentreze, potrivit experților, atenția asupra a cinci obiective și acțiuni.

Este vorba în primul rând despre menținerea stabilității sistemului financiar: – prin prevenirea supra-îndatorării populației, îmbunătățirea mecanismului de supraveghere a sistemului financiar nebancar și dezvoltarea mecanismului de garantare a depozitelor

Nu mai puțin importantă este asigurarea integrității sistemului financiar, ceea ce presupune consolidarea credibilității pe plan extern, evaluarea programelor de acordare a cetățeniei prin investiție și amnistia de capital dar și excluderea interacțiunii cu zonele off-shore.

În rândul trei trebuie dezvoltate resursele cu termen de maturitate îndelungat prin reformarea sistemului de pensii, dezvoltarea pieței valorilor mobiliare de stat și eficientizarea mecanismului de intermediere

O altă misiune ce stă în fața sistemului financiar este implicarea în eradicarea economiei informale prin creșterea incluziunii financiare a populației,  promovarea plăților electronice și diminuarea utilizării numerarului în economie,  încurajarea inițiativelor de dezvoltare a instrumentelor financiare prin intermediul tehnologiilor.

Și nu în ultimul rând, experții amintesc despre necesitatea sporirii nivelului de educație financiară și protecție a consumatorilor de servicii financiare, îmbunătățirea măsurilor de protecție a consumatorilor de servicii financiare,  supravegherea și reglementarea platformelor care oferă posibilitatea de tranzacționare a instrumentelor financiare.

La Chișinău a avut loc conferința regională „Educația Antreprenorială – promotor al dezvoltării societății”

0

Junior Achievement Moldova, în parteneriat cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova, a organizat pe 12 aprilie prima conferință regională cu tematica: „Educația Antreprenorială – promotor al dezvoltării societății”.

În cadrul panelurilor de discuții au fost abordate subiecte referitoare la experiența Junior Achievement Moldova sau practicile europene în cadrul programelor locale de educație Antreprenorială.

”În ultimii 100 de ani, organizația noastră a oferit tinerilor posibilitatea de a avea o experiență antreprenorială practică. JA Europe și JA Moldova colaborează pentru a oferi tinerilor posibilități de ași consolida competențele antreprenoriale și de a obține o pregătire profesională pentru a se încadra cu succes în economia de piața. Astăzi, suntem încântați să ne bucurăm de prezența actorilor din domeniul antreprenorial, instituțiilor de învățământ și profesorilor în vederea creării parteneriatelor pe segmentul dezvoltării unui viitor mai bun pentru generațiile tinere, a afirmat Caroline Jenner, CEO, JA Europe.

De asemenea, la eveniment au participat oficiali din partea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării a R. Moldova, reprezentanți ai Misiunii USAID în Moldova, organizații neguvernamentale, mediul academic și de afaceri, precum și invitați speciali din străinătate.

„Academia de Studii Economice din RM, JA Moldova și alte organizații, care susțin educația antreprenorială ne-am exprimat de mai multe ori dorința ca educația antreprenorială și economică să devină un curs obligatoriu pentru toate nivelurile de instruire. Statele dezvoltate din întreaga lume, demult au introdus acest curs de educație antreprenorială și economie ca fiind unul obligatoriu și i-au apreciat valoare așa precum o merită”, a menționat Grigore Belostecinic, Preşedinte al Consiliului Director JA, rector ASEM.

Tot în cadrul evenimentului au fost premiate instituțiile de învățământ cu cea mai mare experiență de promovare a programelor JA.
”Antreprenoriatul a fost tot timpul cheia spre dezvoltarea economică a unei țări, mai ales pentru o țară care se află încă într-o perioadă de tranziție, cum este Republica Moldova. Experiența care mi-a oferit-o Junior Achievement m-a ajutat să privesc lumea afacerilor mai aprofundat, chiar dacă a fost o simplă simulare. Junior Achievement este platforma care permite aplicarea cunoștințelor economice și crearea spiritului antreprenorial”, a subliniat Sorin Oțel, Student anul IV la Centrul de Excelență în Economie și Finanțe.

Evenimentul a fost organizat în cadrul Programului ”Susținerea educației antreprenoriale în Europa și Eurasia” finanțat de către Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională.

„Este important că elevii și studenții au acces la activități practice, participând la târguri, lagăre de informare și altele. Vom continua să susținem aceste activități. O parte din această asistență va merge la elaborarea curriculumului la diferite nivele de învățământ, vom susține pregătirea profesorilor care vor preda aceste subiecte tinerilor. Ne dorim ca spiritul de antreprenoriat să progreseze în Republica Moldova” a menționat Steve Welker, Senior Specialist în Managementul Proiectelor, Misiunea USAID Moldova.

Junior Achievement Moldova este o asociație obștească a cărei misiune constă în motivarea și pregătirea tinerei generații pentru a se afirma cu succes în economia de piață. De 24 de ani implementează programe de educație antreprenorială la care au participat peste 250 000 de elevi și circa 2200 profesori.

Este primul eveniment regional de acest tip organizat în Republica Moldova, dedicat pe de o parte recunoașterii importanței actorilor publici și privați în susținerea programelor educaționale implementate de către Junior Achievement Moldova, pe de altă parte importanței schimbului de bune practici între profesori, elevi, mediul de afaceri și absolvenți a programelor JA pe segmentul promovării culturii antreprenoriale.

Previziuni pesimiste pentru economia Moldovei. Viitorul guvern trebuie să aibă un plan „B”

0

Viitorul guvern, indiferent de ce culoare politică va fi, va trebui să aibă un plan „B„.Un plan anticriză. Pare a fi, la prima vedere, deplasată această afirmație, în condițiile în care economia este în creștere, tot mai mult se exportă, dar și intențiile de investițiile s-au înmulțit.

Membrii următorului Guvern, însă se vor confrunta cu două probleme majore, pe intern  incertitudinea politică ce a cuprins ţara după alegerile parlamentare care s-ar putea agrava în cazul unor alegeri anticipate și, pe de altă parte, intrarea economiei globale într-un „declin sincronizat”. Și prognozele privind evoluția economiei moldovenești sunt mai pesimiste. Banca Mondială a redus prognoza creșterii PIB-ului Republicii Moldova de la 3,8% la 3,6%, iar FMI – de la 3,7 la 3,5%, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul economic, Vlad Bercu, care citează datele Băncii Mondiale.

Perioada de ascensiune economică înaltă a ajuns la final şi urmează reducerea ritmului de creștere. Ultimul raport al FMI constată că rata anuală de creștere în Republica Moldova în anii 2001-2010 a fost de 5,1 la sută, în ultimii zece ani de 4,6 la sută, iar pentru anii 2019-2021 se anticipează o creștere a PIB-ului de 3,5-3,8 la sută.

Tendințele demografice nefavorabile, productivitatea scăzută și vulnerabilitatea la șocurile externe reprezintă probleme majore pentru creșterea pe termen lung, sunt de părere experții Băncii Mondiale. Ei mai adaugă că, problemele pe termen lung ale creșterii economice în Moldova includ și îmbătrânirea populației, extinderea migrației nete și un model de creștere nesustenabilă, caracterizat de consumul cauzat de remitențe, precum și de productivitatea scăzută.

Viitorul guvern va fi impus, probabil, să facă faţă unor șocuri externe. Până în 2020 ar putea exista toate condiţiile pentru declanşarea unei crize financiare, urmată de o recesiune la nivel mondial, anticipează economiști americani și europeni. Reducerea „sincronizată” în din Europa, SUA, China și alte țări, prognozată de FMI, va avea un impact direct asupra economiei moldovenești. Reducerea importurilor și investițiilor este primul efect resimțit în cazul unei crize în principalele țări-partenere.

În plus, incertitudinea politică și interesele moștenite subminează agenda de reformă și procesul de investiții. Tărăgănarea formării unei majorități parlamentare și, respectiv, a Guvernului va compromite acordul cu FMI și finanțarea macro-financiară de 100 milioane dc euro din partea UE, agreată încă în iulie 2017, ambele finanțări fiind înghețate în anul trecut. În plus, ar fi compromise termele de realizare a unor acțiuni prevăzute de Acordul de Asociere, mai ales în cazul unor alegeri parlamentare anticipate.

Sunt scenarii care ar putea deveni realitate în cazul perpetuării incertitudinii politice și unei crize economice la nivel mondial. Viitorul Guvern ar trebui să aibă în vedere și un astfel de scenariu, pentru a evita situația din  timpul crizei din 2008, când primele semne ale acesteia au fost neglijate, și autoritățile au fost nevoite, eufemistic vorbind, să „stingă incendiul, nu să-l prevină”.

În concluzie, Vlad Bercu a spus că singurul mod de a face faţă unei eventuale crize venite din exterior rămân aceleaşi, reformele structurale şi majorarea veniturilor. Există însă puţine semne evidente că o situaţie similară cu cea din 2008 s-ar putea repeta în viitorul apropiat. Şi totuşi, până în 2020 ar putea exista toate condiţiile pentru declanşarea unei crize financiare, urmată de o recesiune la nivel mondial, anticipează economistul american Nouriel Roubini, supranumit „Dr. Doom“.

Doi miliardari francezi donează 300 milioane de euro pentru reconstrucția catedralei Notre-Dame

0

Miliardarii de lux ai Franței au promis 300 de milioane de euro pentru reconstrucția catedralei Notre-Dame din Paris după ce faimoasa clădire a fost răvășită luni de un incendiu, scrie Ziarul Financiar cu referire la Bloomberg.

Astfel, miliardarii au răspuns la apelul președintelui francez Emmanuel Macron, de a strânge bani pentru reparații.

Francois-Henri Pinault, președinte și CEO al grupului Kering care deține brandul Gucci, și tatăl său, Francois Pinault, vor dona 100 de milioane de euro din compania Artemis, potrivit unui anunț lansat astăzi de familie.

Rivalii lor, familia Arnault, au ieșit doar la câteva minute distanță și au anunțat că vor da 200 de milioane de euro și vor pune la dispoziție expertiza și resursele arhitecturale și de design pe care le au prin intermediul grupului de lux LVMH, care cuprinde branduri precum Loui Vuitton şi Moet.

„Tragedia asta lovește tot poporul francez, și dincolo de asta, pe toți cei atașați de valorile spirituale. Puși în fața acestei tragedii, toți ne dorim să readucem la viață acest diamant cât mai repede”, spune Francois-Henri Pinault, 56 ani, într-o declarație publică.

Președintele francez Emmanuel Macron a promis că va reconstrui catedrala Notre-Dame din centrul Parisului după ce incendiul a mistuit monumentul vechi de 850 de ani.

Consultanța, marfa care nu se pipăie însă valorează enorm

0

NOUTĂȚI

Intrarea pe piețele externe îi sperie, de regulă, pe producătorii moldoveni. Și asta, în primul rând, din cauza competiției, care se profilează la orizont și a multor aspecte necunoscute, care pot să apară. Ce-i de făcut în acest caz? Grație Acordului de Liber Schimb, piețele europene se deschid însă, concurența din aceste medii foarte competitive, unde jucătorii actuali s-au stabilit demult, și-au însușit pe parcursul mai multor decenii regulile jocului, și-au ajustat produsele și costurile de producere la exigențele pieței, îi pune pe exportatorii moldoveni într-o situație inegală. 

Producătorii moldoveni nu prea au timp pentru a experimenta pe cont propriu să intre pe aceste piețe. Există, din fericire, serviciile de consultanță, care te învață cum să intri și să fii competitiv inclusiv pe piețele UE.

Consultanță din partea UE privind exportul pe piața comunitară

Pentru a susține eforturile companiilor moldovenești de a intra pe piețele europene, UE a inițiat și desfășoară, în perioada 2017-2020, un proiect de Sprijin pentru Cadrul Infrastructurii Calității în contextul Zonei Libere de Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) în Republica Moldova.

Proiectul sprijină eforturile Guvernului de la Chișinău de a realiza progrese în domenii-cheie ale DCFTA și, totodată, susține consolidarea competitivității sectorului privat al țării prin îmbunătățirea producției, calității și proceselor comerciale ale întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). 

Este vorba despre suportul acordat unui număr de 75 de întreprinderi viabile din punct de vedere al exporturilor pentru consolidarea competitivității lor generale în ce privește calitatea, producerea, managementul și exporturile, și marketingul. 

O echipă de experți naționali și internaționali colaborează cu fiecare companie, implementând un program individual de formare internă adaptat la specificul acesteia. Pentru unele dintre ele poate fi suficientă participarea la anumite ateliere tematice privind aspecte precum regulamentele și directivele UE. Altele ar putea avea nevoie de ajutor pentru a elabora un plan de marketing orientat spre export, care să includă o înțelegere a implicațiilor costurilor și luând în considerare realitățile practice ale companiei ca atare.

Ce etape trebuie să știe aspiranții de a exporta în UE

Experții au identificat câteva etape de bază pentru a începe exportul pe piețele UE. Totul începe de la evaluarea modului în care compania este pregătită să realizeze ideile de export. Este vorba despre un diagnostic al companiei care intenționează să exporte pentru prima dată, pentru a identifica acțiunile necesare, care trebuie întreprinse pentru a avea succes. 

Companiile, inclusiv cele care exportă deja, sunt instruite pentru a ajunge la o mai bună înțelegere a modului de explorare a oportunităților de piață. În plus, managerii sunt instruiți cum să elaboreze planuri de afaceri sau marketing specifice exportului, inclusiv identificarea accesului la orice finanțare relevantă.

Nu mai puțin importantă pentru companiile exportatoare este înțelegerea directivelor și regulamentelor UE relevante și a impactului acestora asupra exporturilor către piața UE și armonizarea cu aceste directive. Următorul pas logic ar fi pregătirea planurilor de aliniere și investiții, conforme cu cerințele europene.  

Managerii companiilor exportatoare sunt ajutați să înțeleagă beneficiile și implicațiile diversificării produselor, inclusiv inovarea și utilizarea noilor tehnologii, să înțeleagă avantajele clusterelor de afaceri și a altor forme de colaborare, să înțeleagă procesul și etapele implicate în obținerea certificării ISO. Într-un final, companiile exportatoare trebuie să ajungă să înțeleagă mediul favorabil pentru export, inclusiv modalitățile de accesare a surselor de informare, suport și finanțare. 

Ce ar trebui să știe o companie care intenționează să exporte în UE

Experții proiectului ne-au relatat care ar fi principalele aspecte pe care trebuie să le cunoască o companie care aspiră să-și comercializeze produsele pe piețele europene.
Aceasta trebuie să știe ce standarde de calitate și siguranță se aplică produselor specificate în țara vizată, care sunt standardele de ambalare, care vor fi costurile de transport și distribuție, care sunt parametrii potențiali ai costurilor de vânzare și, prin urmare, marjele de profit potențiale. Nu în ultimul rând, trebuie să cunoască profilurile consumatorilor pentru produsele ce urmează a fi exportate. 

Achiziționarea consultanței, subvenționată de stat

Pentru a încuraja companiile să facă pasul spre export, atât Guvernul, cât și o serie de structuri internaționale stimulează prin subvenții, granturi și credite cu dobânzi avantajoase achiziționarea de servicii de consultanța sau pregătirea companiilor pentru export. 

Dacă ne referim la producătorii agricoli, Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural presupune subvenționarea serviciilor de consultanță și formare. Scopul este de „a dezvolta și consolida capacitățile producătorilor agricoli în vederea sporirii concurenței și a productivității produselor agricole pe piețele internă și externă, pentru alinierea treptată la standardele Uniunii Europene”. 

În general, se subvenționează instruiri specializate pentru producătorii agricoli care activează în horticultură, fitotehnie, zootehnie, procesarea produselor de origine animală și vegetală, știința solului, marketing, management, inclusiv financiar, drept antreprenorial și tehnologii inovaționale. De asemenea, se subvenționează achiziționarea consultanței în vederea elaborării planului de afaceri, inclusiv asistență consultativă la depunerea cererii de solicitare a sprijinului financiar la oficiile teritoriale ale Agenției pentru Intervenții și Plăți în Agricultură. Și nu în ultimul rând, se subvenționează achiziționarea  consultanței pentru elaborarea pachetului de documente în scopul atragerii resurselor financiare adiționale din proiectele externe.

Mărimea subvenției poate ajunge la 50% din valoarea serviciilor prestate, dar nu mai mult de patru mii de lei per beneficiar pe parcursul unui an de subvenționare. 

BERD finanțează achiziționarea de consultanță din 2005. Rezultate demonstrate

Desigur, suma de patru mii de lei este prea mică pentru a asigura prospectarea piețelor externe, însă această subvenție ar putea stimula primul pas, făcut în acest sens, de către producătorii agricoli. Pentru început, cu acest sprijin el poate angaja un consultant, care să-l ajute să  întocmească un plan de ajustare a afacerii sale la exigențele piețelor externe, dar și să pregătească setul de documente necesare pentru a aplica la proiectele internaționale de suport în domeniul agricol. 

Iar astfel de proiecte sunt multe. De exemplu, Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare (BERD), încă din anul 2005, implementează un program de finanțare a achiziționării expertizei din partea consultanților locali și internaționali în domenii precum strategie, marketing, organizare, tehnologie, management al calității și cel financiar, eficiență energetică și mediu. 

Pentru proiectele cu implicarea consultanților locali, BERD finanțează jumătate din sumă, care poate ajunge la 10 mii de euro. Restul banilor reprezintă aportul propriu.

Proiectele cu implicarea experților străini costă mult mai mult. De obicei, acestea ajung la 50 – 60 de mii de euro și atunci companiei i se cere un aport de până la 12% din costul total.

Potrivit Veronicăi Arpintin, coordonatoarea programului respectiv, până în prezent au beneficiat de această finanțare circa 860 de companii. Dintre acestea, jumătate sunt din sectorul agroindustrial. Este vorba, în special, de consultanță pentru construcția de frigidere, sisteme de irigare, marketing, calitate, eficiența energetică, adică infrastructura necesară pentru a putea exporta cu succes pe o piață exterioară dar și a înfrunta competiția de pe piața internă, care devine tot mai strânsă.  

Exemple care vorbesc de la sine despre importanța consultanței

Un caz elocvent în acest sens este „Fabrica de Unt din Florești”. Aceasta a fost ajutată să-și eficientizeze consumul exagerat de energie, care sporea drastic costurile de producere, și să administreze eficient creșterea afacerii. Un consultant specializat local a realizat un audit energetic și a furnizat soluții eficiente din punct de vedere energetic, pentru modernizarea sistemelor existente. În continuare, compania a fost ajutată să facă o investiție de 220 de mii de euro, finanțată prin Linia de Finanțare pentru Eficiența Energetică în Moldova și cu sprijinul unui grant din partea Uniunii Europene. Rezultatul este că, în prezent, „Fabrica de Unt din Florești” consumă anual cu 25% mai puțină energie electrică. Această optimizare a dat un imbold dezvoltării întreprinderii, cifra de afaceri crescând într-un an cu 46%, iar volumul producției – cu 23%. Și totul a început de la o investiție de 18 mii de euro pentru consultanță, aportul companiei fiind de opt mii, iar restul – grant din partea BERD.

Alt exemplu este cel al „Vinăriei din Vale and Co” – un producător de vinuri din Moldova, care a fost ajutată să dezvolte un site web corporativ și un magazin online. Acest lucru a ajutat compania să-și crească exporturile cu 15%, precum și să stabilească noi parteneriate cu clienți din România, Italia, Danemarca, Polonia, Statele Unite ale Americii, Canada, China și Japonia. Valoarea totală a proiectului a fost de patru mii de euro, dintre care aportul propriu – 1,8 mii euro.

Cine și cum poate apela la finanțarea BERD pentru achiziționarea consultanței  

Potrivit Veronicăi Arpintin, beneficiarii Programului de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii pot fi companiile care au cel puțin 10 angajați, activează în sfera de producție, servicii sau comerț, au capital majoritar privat din Republica Moldova și activează de cel puțin doi ani. Companiile pot beneficia de granturi în mărime de 50% din costul unui proiect de consultanță. 

Ce trebuie să știe și să aibă persoana sau compania care apelează la finanțare?

Ea trebuie să identifice domeniul prioritar în care are nevoie de consultanță și să selecteze compania de consultanță. BERD transferă suma grantului doar la finalizarea proiectului, astfel compania trebuie să dețină inițial suficiente resurse financiare pentru acoperirea costului proiectului. 

Din experiența sa de 14 ani, în care a ajutat companiile moldovenești să obțină consultanță calificată, Veronica Arpintin a constatat că aceasta poate influența afacerea în mod radical. „Pentru dezvoltarea și creșterea competitivității, orice întreprindere are nevoie de expertiză profesională. Consultanța în afaceri oferă beneficiarilor noștri soluții eficiente în marketing, management financiar, soluții de inginerie, strategii, organizarea afacerii, tehnologii informaționale sau eficiență energetică și altele. În funcție de obiectivele propuse, rezultatele proiectelor pot fi foarte diferite și, de cele mai multe ori, acestea înseamnă creșterea cifrei de afaceri, reducerea costurilor prin eficientizarea proceselor de business, crearea noilor locuri de muncă, dar și extinderea piețelor de desfacere”, ne relatează ea.

Programul BERD nu este singurul de acest gen din Republica Moldova. Sporirea competitivității produselor moldovenești, în vederea intrării acestora pe piețele externe reprezintă scopul mai multor programe naționale, dar și proiecte externe. Rămâne doar ca producătorul moldovean să-și traseze obiectivele pe termen mediu, să știe exact ce are de făcut și să apeleze la un consultant. Acesta îi va arăta toți pașii ce urmează a fi făcuți, investițiile necesare pentru a ajusta producția la exigențele piețelor externe și de unde pot fi luați bani în acest scop, unii din ei chiar sub formă de grant. 

Cererea, în creștere, consolidează piața serviciilor de consultanță

Desigur, proiectele europene nu pot acoperi întreaga cerere de consultanță de care au nevoie companiile moldovenești. Acest gol vin să-l acopere companiile private. 
Andrei Crigan, directorul unei astfel de companii, spune că acum câțiva ani doar firmele cu capital străin de la noi sau cele mixte înțelegeau filosofia consultanței, știau cum pot utiliza informația procesată și analizată pentru a obține valoare adăugată.  

Acum situația s-a schimbat. „În prezent, odată ce a crescut și tot ce înseamnă mediul antreprenorial local, care domină mediul de afaceri de la noi, acesta a devenit și principalul client al pieței de consultanță. Acum, dacă vorbim despre mediul de afaceri, circa 60% din vânzările efectuate de companiile rezidente în R. Moldova, revin anume antreprenorilor locali, 30% revin celor cu capital străin și mixte și 10% aparțin companiilor de stat. Proporțiile sunt aceleași și în ce privește clientela pieței de consultanță”, susține managerul. Totodată, el menționează că piața de consultanță este încă una tânără, companiile de consultanță au încă și ele mult de învățat în ce privește profilul clientului autohton și, din cauza dimensiunilor reduse ale pieței, acestea sunt specializate în consultanță generală și nu doar pe segmente înguste, cum ar fi marketingul sau comerțul extern. 

Cum poate fi stimulată piața de consultanță

Însă, pe măsură ce businessul autohton conștientizează beneficiile pe care le oferă serviciile de consultanță, cererea pentru ele sporește, iar companiile de profil au o bază tot mai mare de clienți. 

Experții Proiectului de Sprijin pentru Cadrul Infrastructurii Calității în contextul DCFTA au specificat că firmele de consultanță nu trebuie doar să beneficieze de sporirea cererii serviciilor lor, dar ar putea și să  stimuleze această cerere.  Altfel spus, cum pot fi convinși producătorii moldoveni că merită să cumpere mai multe servicii de consultanță?

Cel mai eficient instrument în acest sens este mediatizarea istoriilor de succes. Trebuie afișate și popularizate exemplele în care consultanța a adus valoare adăugată, adică a devenit o investiție de succes. 

De asemenea, în procesul de lucru, consultanții trebuie să ofere beneficiarilor informații simplificate și să ajute la elaborarea pas cu pas  a planurilor de lucru, or de reușita fiecărui beneficiar în parte depinde atragerea următorilor clienți, care trebuie să fie convinși că, deși nu se pipăie, consultanța este o marfă care valorează enorm. 

Ion Chișlea

Articol, publicat pe www.dcfta.md

Cum nu s-au materializat premonițiile euroscepticilor moldoveni

0

La momentul semnării Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, implicit a Acordului de Liber Schimb, erau intens vehiculate de către oponenții asocierii mai multe mituri privind o serie de dezavantaje pe care acesta le-ar comporta pentru economia moldovenească.

La o distanță de patru ani de la intrarea în vigoare a Acordului, constatăm că premonițiile euroscepticilor de la Chișinău nu s-au materializat.

Argumentele contra Acordului de Asociere porneau de la afirmația că Federația Rusă și Comunitatea Statelor Independente ar reprezenta principala piață de desfacere pentru exportatorii moldoveni. Se mai vehicula că semnarea Acordului va cauza pierderea pieței CSI, va „distruge producătorul autohton” iar economia din raioanele de est ale republicii va avea numai de pierdut.

O valoare adăugată mai înaltă a exporturilor spre UE

Afirmația că piața CSI ar fi piața principală pentru mărfurile moldovenești era falsă chiar la momentul pregătirii semnării acordului, or începând cu anul 2006 piața UE devansează în mod constant piața CSI. Astfel, la finele anului 2012, spre UE au fost direcționate 45,7% din totalul exporturilor moldovenești în timp ce CSI a atras 40,5%.

Trendul a continuat și ponderea țărilor din Comunitatea Statelor Independente în volumul total al exporturilor de mărfuri moldovenești a scăzut la 16% în primele șapte luni ale anului în curs.
La rândul lor, exporturile destinate celor 28 de țări ale Uniunii Europene dețineau o cotă de 68,7% din total. 

Totodată, deși Federația Rusă a dominat două decenii la rând topul celor mai mari importatori de mărfuri moldovenești, importanța pieței rusești pentru  comerțul exterior al R. Moldova s-a diminuat constant.

Ponderea exporturilor în Federația  Rusă, care în primele  șapte luni ale anului 2000 reprezentau circa 43%, în perioada similară din anul curent a coborât până la 8,29% din total.
Și dacă în 2013 Rusia mai era încă principala țară de destinație a mărfurilor moldovenești, în prezent ea se clasează abia pe locul patru.
Primii trei parteneri comerciali sunt state ale UE: pe prima poziție se situează România cu aproape 27%, pe doi e Italia cu 11,54 % și pe trei – Germania cu  8,44% din total.
Este de remarcat și calitatea exporturilor. În anul 2012 peste 30% din exporturile moldovenești mergeau spre Federația Rusă însă circa două treimi din ele erau de fapt re-exporturi, care nu aduceau o valoare adăugată cât de cât esențială. Erau mărfuri importate, care erau doar reambalate, era aplicată ștampila ”fabricat în Moldova” și exportate în Rusia. Firește, aceste procese nu necesitau prea multă forță de muncă și valoarea adăugată de care beneficia Republica Moldova de pe urma unui astfel de comerț, era destul de limitată. 

Spre deosebire, re-exporturile în UE, care implică tranzacții în regim lohn, deși nu sunt la fel de eficiente ca exporturile clasice, contribuie substanțial la crearea de noi locuri de muncă și la dezvoltarea economică deoarece implică activități intense de procesare. Doar în ultimii trei ani, în baza unor contracte de acest gen au fost deschise mii de locuri de muncă inclusiv în regiuni, la Bălți, Orhei, la Strășeni, urmează deschiderea altei fabrici  la Cahul. Pe lângă faptul că aceste investiții îmbunătățesc balanța comercială a țării, ele asigură locuri de muncă bine plătite acasă, reducând exodul forței de muncă, probabil cea mai mare problemă actuală a Republicii Moldova.

Sporirea ponderii exporturilor în UE, un lucru firesc datorat capacității de cumpărare și apropierii geografice

De fapt, Acordul cu UE doar a creat condiții egale pentru exporturile în țările comunitare în raport cu statele CSI, unde acordul de liber schimb dintre membri, printre care și Moldova, funcționa de mai mult timp.

Participarea unui stat în mai multe zone de liber schimb reprezintă o situație firească, În cazul Republicii Moldova comerțul liber cu UE nu contravine angajamentelor asumate față de statele din zona de liber schimb a CSI. La fel și calitatea de membru în zona comercială CSI permite Republicii Moldova de a avea un acord de liber schimb cu UE.

„Acordul de Liber Schimb cu UE a fost semnat pentru a extinde și a diversifica relațiile economice externe ale Moldovei, dar și pentru a facilita investițiile. Totodată, Republica Moldova a semnat Acordul de Liber Schimb din zona CSI, pentru a-și consolida relațiile comerciale din această regiune”, susţine economistul Alexandru Fală de la central analitic Expert Grup.

Evoluția exporturilor moldovenești după ce între cele două destinații a fost pus semnul de egalitate este una firească, ținând cont de capacitatea de cumpărare dar și de proximitatea acestor piețe.  Este firesc ca piața Uniunii Europene, de 508 milioane de consumatori și cu o capacitate de cumpărare extreme de puternică, să reprezinte o atracție pentru exporturilor moldovenești.

n plus, această piață începe chiar la hotarul de vest al Republicii Moldova, în România, țară cu aceeași limbă și rădăcini istorice. Nu întâmplător, exporturile în România au ajuns să reprezinte peste un sfert din toate exporturile moldovenești și continuă să crească.

Potrivit lui Cornel Coșer, asociat în filiala moldovenească a companiei letone Gataway&Partners, care consultă companiile moldovenești pentru a intra pe piețele externe, marea majoritate a firmelor moldovenești, care decid să facă acest pas, încep cu România anume datorită comunității culturale și lingvistice. După ce se acomodează peste Prut și se familiarizează cu exigențele pieței europene, urmează pasul spre alte state ale UE.

Bineînțeles, piața rusească nu trebuie neglijată, atât autoritățile moldovenești cât și oficialii europeni accentuează de fiecare dată când sunt întrebați că trebuie de făcut tot posibilul pentru ca această piață destul de solidă să rămână în continuare printre principalele destinații ale mărfurilor moldovenești. Ideea acordurilor de liber schimb constă în faptul că economia moldovenească, mică și extrem de deschisă are doar de beneficiat de pe urma relațiilor comerciale cu cât mai multe state, pentru a disipa riscurile ce pot surveni pe o piață sau alta. Iar acordurile de liber schimb nu fac decât să faciliteze diversificarea acestor relații comerciale. 

Pierderea pieței rusești nu s-a adeverit

Pierderea pieței rusești este,de altfel, un alt argument fals, care era deseori utilizat în calitate de sperietoare pentru a compromite dezideratul semnării Acordului de Asociere cu UE. Acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător, care este parte componentă a Acordului de Asociere, este perfect compatibil cu alte acorduri de liber schimb de care beneficiază Republica Moldova.

Nu este o excepție nici Acordul de liber schimb cu țările CSI. Astfel, în urma semnării Acordului de Asociere cu UE, Moldova poate  exporta fără taxe vamale atât în UE, cât și în CSI. Mai mult decât atât, anul trecut a intrat în vigoare și Acordul de liber schimb cu Turcia, de asemenea o piață importantă, de peste 80 de milioane de consumatori, pentru exporturile moldovenești. 
Nu în ultimul rând, deoarece standardele UE sunt recunoscute pe plan mondial, odată cu accesul la piața comunitară, în mod automat se deschid și alte piețe mondiale importante. 
De altfel, această sperietoare este demontată de evoluția raporturilor comerciale dintre Moldova și statele CSI. Deși Federația Rusă a interzis încă în 2014 o serie de produse moldovenești, această interdicție a avut mai degrabă un subtext politic, or cu alte țări precum Belarus sau Kazahstan, raporturile comerciale au continuat în regim normal. Ulterior și Federația Rusă a renunțat la restricții iar exporturile de mere moldovenești au ajuns anul trecut în proporție de peste 90 la sută pe piața rusească, exact în baza acordului de liber schimb din cadrul CSI din care face parte și Republica Moldova. 

Ce s-a întâmplat cu producătorul autohton

Cel mai vehiculat argument împotriva Acordului de Liber Schimb era că acesta va „distruge producătorul autohton”.

Mitul era alimentat de necesitatea eliminării de către Republica Moldova a tarifelor vamale la importurile din UE, fapt ce ar putea expune producătorii autohtoni la o concurență acerbă cu mărfurile importate. Însă, din punct de vedere tehnic, politica tarifară a Republicii Moldova era relativ liberalizatăși până la momentul semnării acordului.

Cele mai mari tarife vamale erau aplicate la importul de produse agricole, pentru care sunt prevăzute perioade de tranziție de până la 10 ani. Acordul de Liber schimb nu obligă autoritățile de la Chișinău să elimine imediat tarifele vamale, oferind o perioadă de timp suficientă pentru a permite companiilorautohtone să se modernizeze și să producă mai eficient și mai calitativ. În plus există o serie de proiecte finanțate inclusiv de UE, care acordă suport financiar și consultanță pentru sporirea competitivității producătorilor moldoveni. 

În secolul XXI nimeni nu poate să se ascundă de concurență, mai ales o țară mică precum Republica Moldova iar evitarea competiției conduce la o rămânere în urmă a economiei. De aceea, intrarea Republicii Moldova pe piețele unde să se învețe a concura de la egal la egal cu cei mai competitivi producători, era imperativă. 

Pe de altă parte, liberalizarea comerțului și deschiderea intrării fără taxe pe piața internă pentru mai multe mărfuri de import, impune producătorii interni să-și ajusteze procesele astfel încât să producă mărfuri mai ieftine și mai calitative. 

Deficitul comercial cu UE s-a redus

Statistic vorbind, comerțul liber dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană arată că a favorizat mai mult partea moldovenească. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2014, ultimul an de până la începerea funcționării Acordului, exporturile de mărfuri moldovenești în țările Uniunii Europene  se cifrau la 1,246 miliarde de dolari, importurile valorau 2,567 miliarde, fiind consemnat un deficit comercial pentru Moldova de 1,321 miliarde de dolari. În 2017 exporturile moldovenești în UE au valorat 1,596 miliarde de dolari, importurile au fost de 2,389 miliarde iar balanța comercială arăta un minus de 792 milioane de dolari. 

În final, dacă vorbim despre beneficii și riscurile DCFTA, este adevărat că unii producători, care se vor dovedi a fi necompetitivi, vor fi forțați să plece de pe piață. Însă, în locul lor vor veni alte companii capabile să producă mai calitativ și mai eficient. 

Totodată, cele mai sensibile sectoare cum ar fi cel agroalimentar, au o perioadă suficientă de lungă de acomodare la cerințele pieței europene, de până la zece ani, pentru a reuși să se modernizeze și să facă față competiției mai strânse care urmează. În schimb, consumatorii vor avea acces la o gamă mai largă de produse mai calitative și, în același timp, mai ieftine.

Ion Chișlea

Articol publicat pe www.dcfta.md